Germania se teme în continuare de terorismul islamist

Organizaţii cu background islamist reprezintă în Germania – conform agenţiei de combatere a activităţilor anti-constituţionale (Bundesamt für Verfassungsschutz) – principala provocare la adresa securităţii interne. Trei din cele 7,3 milioane de străini ce trăiau, la sfîrşitul anului trecut, în Republica Federală sunt musulmani. O minoritate de aproximativ un procent din totalul populaţiei musulmane s-a afiliat unor organizaţii islamiste. În cifre relativ exacte, aceasta înseamnă că 31.000 de mii de persoane sunt înregimentate în 24 de organizaţii. Grosul face parte din şase grupări turceşti, acestea reunind 27.300 de membri. Ceva mai mare este numărul simpatizanţilor acestor formaţiuni islamiste extremiste, a aprerciat ministrul federal de Interne Otto Schily.

Majoritatea membrilor sunt recrutaţi prin moschei sau centre islamiste. Schily a vorbit despre ceea ce el a numit ”activităţi dezintgratoare” – cu efect asupra tinerilor ”încurajaţi” să nu se integreze în societatea germană. În atari condiţii, ministrul a calificat aceste grupări ”religios fanatice”, mai ales cînd întreaga lor activitate prozelitistă se desfăşoară sub semnul jihadului – războiul sfînt. În contextul atentatelor teroriste din ultima vreme, Germania nu este ferită de riscul de a deveni ţintă: ”Suntem expuşi, în Germania, la multe tipuri de pericole. În special la cele ce rezidă din teorismul şi extremismul islamic”, a comentat Schily. Angajarea Germaniei în misiuni militare de menţinere a păcii în Afghanistan ar putea reprezenta un motiv pentru lansarea de acţiuni teroriste.

Dincolo de islamism, o altă ameninţare la adresa securităţii interne a Germaniei o reprezintă activităţile organizaţiilor de extremă politică dreaptă sau stîngă. Numărul neo-naziştilor a scăzut cu opt procente, coborînd la 41.500. Interdicţia constituţională de funcţionare a unei organizaţii politice de această natură a atras reducerea afiliaţiei de la 6.100 de persoane la 5.000. Pericolul spectrului extremei drepte rămîne, însă – iar dovada o reprezintă plănuitul atentat de la inaugurarea şantierului noii sinagogi din München. În opinia lui Schily, Internetul rămîne principala cale de comunicare a scenei neonaziste. Trupe muzicale ale căror texte includ sloganuri de extermă dreaptă au, de asemenea, influenţă asupra tinerilor.

Cît despre cercurile de extremă stîngă, acestea au suferit, în ultima perioadă, prea puţine modificări. Aproximativ 31.000 de persoane sunt cunoscute ca fiind înscrise în acest curent politic. Iar ţinta actelor anticonstituţionale ale acestora este, înbdeobşte, scena dreptei politice.