Germania scoate din priză centralele atomice vechi

Conform ministrului federal al Mediului, Norbert Röttgen, este vorba despre o aplicare a legii, nu despre un compromis convenit cu marile concerne energetice. Decuplarea durează, într-o primă fază, trei luni, şi afectează reactoare construite înainte de 1980, dotate cu tehnologie de siguranţă îmbătrânită. Aceasta înseamnă, de exemplu, carcase de beton mai subţiri, care implică un grad mai redus de siguranţă în faţa unor eventuale prăbuşiri controlate de terorişti ale unor avioane. Şi alte reactoare vor fi verificate, dar - spre desoebire de cele şapte centrale incluse în moratoriul dispus de Executivul de la Berlin - vor produce în continuare energie electrică.

Exemplul Germaniei trebuie urmat şi de celelalte state din Uniunea Europeană, a declarat cancelarul federal Angela Merkel, deoarece "standardele de securitate germane sunt importante, dar avem nevoie de aceleaşi standarde în Europa şi la nivel internaţional". În acest sens, Merkel a salutat iniţiativa comisarului pentru energie, germanul Günther Oettinger, care a solicitat controale de siguranţă la toate centralele atomice europene. "Trebuie să purtăm această dezbatere cu Statele Unite, cu Rusia şi China înainte de a ne trezi că nenorocirea din Japonia loveşte şi în alte părţi ale lumii", a completat Oettinger.

Două concerne energetice au şi anunţat decuplarea anticipată a uzinelor mai vechi de 30 de ani. Nu se ştie dacă vor solicita despăgubiri în acest sens. Ministrul federal al Economiei, Rainer Brüderle, a asigurat că Germania nu va intra în criză de energie electrică, dacă va rămâne în baza a doar nouă centrale atomice. În schimb, se poate lua în calcul o creştere a preţului curentului.

Opoziţia social-democrată şi ecologistă avertizează asupra unei manevre electorale, dat fiind că în acest interval au loc alegeri regionale în landurile Hessa şi Baden Württemberg. În opinia politicienilor din cele două partide, la sfârşitul celor trei luni, toate reactoarele acum scoase din priză vor fi repuse în uz.

Interesant este că nu au trecut multe luni de când coaliţia de guvernământ conservator-liberală a decis prelungirea perioadei de funcţionare a centralelor atomice, apreciind că este nevoie de ele ca o "punte" de trecere către epoca energiilor regenerative. Aceasta înseamnă, desigur, că, la acea dată, centralele atomice germane primiseră, în bloc, certificat - cel puţin politic - de securitate.

Un sondaj recent reliefează că jumătate dintre germanii care în mod tradiţional nu erau sceptici în relaţia cu energia nucleară consideră - sub impresia proaspătă a celor întâmplate în Japonia - oportună renunţarea la centralele atomice.

Autori: Bernd Gräßler / Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz