1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

FOCUS

Germania: O democrație a pensionarilor?

La alegerile parlamentare din Germania, voturile tinerilor nu vor conta prea mult - din motive demografice. În schimb, cei de peste 60 de ani au o influență mare. Ce-i de făcut pentru a promova interesele tinerilor?

În Germania, tinerii sub 30 de ani sunt un fel de mini-opoziție - și nu prea au șanse în procesul electoral. Majoritatea celor care vor vota la alegerile parlamentare din 24 septembrie sunt părinții și bunicii lor, relevă cele mai recente statistici oficiale. 36 la sută dintre germanii cu drept de vot au peste 60 de ani, în timp ce tinerii sub 30 de ani reprezintă doar 15 la sută din electorat.    

Datorită evoluției demografice din Germania, balanța se înclină tot mai mult în favoarea persoanelor cu vârste mai ridicate. La ultimele alegeri parlamentare, peste jumătate dintre votanți trecuseră de 50 de ani. În 1980, exista încă un echilibru: 26,8 la sută dintre votanți aveau peste 60 de ani și 22,3 la sută sub 30. Evoluțiile ultimelor decenii arată că partidele nu mai pot câștiga alegeri cu voturile tinerilor - ci mai degrabă cu cele ale bătrânilor. Din 2005, procentul electoratului de peste 70 de ani a crescut considerabil.  

Din acest motiv, fostul președinte federal Roman Herzog și-a exprimat îngrijorarea, în 2008, după ce a fost votată o creștere neprevăzută a pensiilor: "Mă tem că vedem primele semne ale unei democrații a pensionarilor: Sunt tot mai mulți bătrâni și partidele le acordă un interes mai mare decât altor generații", a declarat Herzog într-un interviu acordat cotidianului de mare tiraj "Bild". Criticile la adresa acestei declarații au fost dure.

Cel puțin un votant din trei are peste 60 de ani

Wolfgang Gründinger împărtășește opinia lui Herzog și e în conducerea Fundației pentru dreptate intergenerațională din Germania. A abordat subiectul în cărțile "Republica boșorogilor" (Alte Säcke Republik - termenul folosit pentru bătrâni are un sens peiorativ în germană) și "Revolta tinerilor" (Aufstand der Jungen). "Cel puțin un votant din trei are mai mult de 60 de ani. În același timp, jumătate dintre membrii Partidului Social-Democrat (SPD) și ai Uniunii Creștin-Democrate (CDU) au trecut și ei de 60 de ani. Într-o democrație, politica se face pentru grupul cel mai puternic de votanți." În opinia lui Gründinger, persoanele de peste 60 de ani reprezintă acest grup în Germania. "Observăm că subiectele deosebit de importante pentru tineri - cum ar fi educația și digitalizarea - nici nu mai apar în campania electorală", susține autorul în vârstă de 33 de ani.

Li se poate reproșa însă votanților mai bătrâni din Germania că opțiunile lor contravin intereselor tinerilor? Nici vorbă, relevă un studiu comun al Fundației Bertelsmann și al Institutului Rheingold: Ei se orientează chiar mai mult spre viitor și obiective de termen lung decât tinerii. 

"Am constatat că persoanelor ancorate puternic în convingerile lor politice le e mai ușor să ia decizii orientate spre obiective de termen lung", a explicat Christina Tillmann, una dintre autoarele studiului. În schimb, tinerii între 19 și 32 de ani au mai degrabă "o mentalitate de supermarket și shopping, cu care abordează alegerile": Se hotărăsc de fiecare dată altfel, în mod spontan, în funcție de diverse detalii care corespund propriei situații, fără a avea un cadru de orientare stabil ca generația părinților și a bunicilor lor.

Cui îi pasă de educație și digitalizare? (picture alliance/blickwinkel/M. Begsteiger)

Cui îi pasă de educație și digitalizare?

Drept de vot la 16 ani? 

Nu-i de vină doar demografia că tinerii reprezintă un procent scăzut al votanților din Germania: Încă din 1953, prezența la vot a tinerilor e mai redusă decât cea a altor generații. Chiar și în rândul tinerilor care au pentru prima dată drept de vot, prezența la urne e mai scăzută față de media tuturor grupelor de vârstă.

În programele lor electorale, socialdemocrații de la SPD, Verzii ecologiști și Partidul Stângii pledează pentru introducerea dreptului de vot pentru tineri începând de la 16 ani în loc de 18. Ecologistul Anton Hofreiter a menționat această solicitare înainte de o întâlnire cu electoratul tânăr: "Adolescenții pot să ia o serie de decizii încă înainte de 16 ani. De la 14 ani, nu mai sunt copii din punct de vedere juridic - pot fi cercetați penal. Din moment ce deciziile politice îi vor afecta multă vreme, suntem de părere că adolescenții de 16 ani care doresc să voteze trebuie să beneficieze de acest drept."

Wolfgang Gründinger de la Fundația pentru dreptate intergenerațională merge mai departe și solicită un drept de vot pentru copii și adolescenți: "Fiecare tânăr ar trebui să poată să voteze atunci când vrea. Cei mai mulți o vor face de abia pe la 12 sau 13 ani. Dar în principiu n-ar trebui să existe restricții de vârstă, din moment ce nu există nici limite de vârstă pentru bătrâni."  

Cu toate acestea, factorul demografic nu poate fi combătut, explică sociologul Klaus Hurrelmann. Pe lângă o introducere a dreptului de vot pentru tineri sub 18 ani, mai are altă idee în vederea unei reprezentări mai bune a intereselor generației tinere: "Trebuie să apelăm la responsabilitatea persoanelor mai vârstnice - multe dintre ele nici nu știu că au o influență atât de covârșitoare la urne."

Autor: Sandro Schroeder (das)

Vă mai recomandăm