1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Germania necesită investiţii şi integrare

Economiştii şefi ai băncilor şi caselor de economii consideră că Germania "ca model de afaceri" este periclitată. Ei solicită o legislaţie clară referitoare la imigraţie dar şi investiţii în infrastructură şi educaţie.

Germania trebuie să îşi păstreze punctele economice forte chiar şi în timpul unor transformări mondiale. Aceasta este ideea de bază a unui document cheie prezentat vineri la Berlin de economiştii şefi ai celor mai importante institute bancare din Germania.

Economia federală se defineşte prin firmele mijlocii ca şi prin structurile descentralizate, prin buna orientare către export ca şi printr-o cultură a stabilităţii şi planificării pe termen lung, prin bugetul public şi finanţarea investiţiilor medii, se mai arată în documentul respectiv. "Acest model economic de succes poate rămâne valabil şi în anii următori", a declarat Michael Wolgast, economistul şef al Asociaţiei Caselor Germane de Economii. Pentru asigurarea viabilităţii acestui model este nevoie însă de majorarea investiţiilor publice şi private.

Mai ales în domenii precum investiţii şi productivitate se simte nevoia unei intense susţineri politice şi economice. "Doar dacă vom depăşi momentul actual în care investiţiile în domeniul privat, dar şi în sectorul public lasă de dorit, vom putea asigura bunăstarea şi buna funcţionare a economiei federale", mai spun experţii.

Investiţiile neglijate

În momentul de faţă, investiţiile publice raportate la Produsul Intern Brut sunt aproape inexistente, în vreme ce cele din sectorul privat reprezintă circa 2,5 procente din PIB. Înnoirea structurilor publice (în domeniul circulaţiei, al comunicaţiilor şi al administraţiei publice) precum şi majorarea semnificativă a investiţiilor în educaţie şi pregătire profesională rămân factori cheie pentru viitorul economiei federale.

Digitalizarea - un capitol sensibil

Digitalizarea - un capitol sensibil

Un capitol sensibil care nu trebuie sub nici o formă neglijat este digitalizarea, sector în care experţii recomandă şi o mai bună utilizare a potenţialului din domeniul prestării de servicii. "Noile tehnologii şi servicii necesită ample investiţii în infrastructură, educaţie şi cercetare", a mai completat Torsten Windels, economist-şef la Norddeutsche Landesbank, care a participat la elaborarea documentului prezentat opiniei publice la Berlin.

În plus, Germania are în continuare nevoie de pieţe de desfacere ca şi de un cadru legislativ adecvat pentru a face faţă concurenţei internaţionale.

Economiştii sunt convinşi că se impune o mai eficientă folosire a potenţialului de atragere a personalului dar şi de reglementarea imigraţiei în Germania.

Eficientizarea imigraţiei în Germania

Nu mai este pentru nimeni un secret că fără specialiştii din afara graniţelor, creşterea economică din Germania va stagna. Sistemele sociale ar intra în impas. În acest moment, lipsa specialiştilor mai poate fi acoperită, eventual prin îmbunătăţirea sistemului educaţional şi de specializare sau prin integrarea imigranţilor.

Pe termen scurt, îmbătrânirea populaţiei dublată de scăderea populaţiei active reprezintă un risc crescut.

Perspectivele demografice contrazic flagrant actualele reglementări în domeniul imigraţiei şi integrării. Autorii studiului reclamă lipsa unei legislaţii clare a imigraţiei, a unor reguli de recunoaştere a calificărilor profesionale, a modalităţilor de acordare a azilului, a cursurilor de limbă şi a specializărilor.

Experţii sunt convinşi că Germania rămâne atractivă pentru oameni din întreaga lume. Raportul emigraţie-imigraţie a fost pozitiv în 2015. Doar din Uniunea Europeană au imigrat în Germania, în intervalul 2010-2015, nu mai puţin de 1,5 milioane de persoane. Astfel încât Germania ar face bine dacă ar folosi acest potenţial.

"O imigraţie calificată ar răspunde provocărilor demgrafice. În acest sens, se impune şi o legislaţie a imigraţiei, care să reglementeze statutul solicitanţilor de azil şi refugiaţilor din afara UE, independent de legislaţia referitoare la azil şi refugiaţi", conchid autorii studiului.