1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

Germania: migraţia - un pas înainte

De la 1 ianuarie 2014, românii şi bulgarii nu mai au restricţii pe piaţa muncii din UE. Mulţi dintre ei vor veni probabil în Germania, în căutarea unui job mai bun. O decizie care implică oportunităţi şi riscuri

Bun venit în Germania?

Bun venit în Germania?

Creşterea este un fenomen în general pozitiv: părinţii o apreciază, economia se bucură de ea - doar societatea germană se teme, se pare, că ar putea să crească. Şi asta pentru că ar rezulta prin sporirea migranţilor din estul Europei.

Impresia aceasta o dau în ultima vreme articolele din presa tabloidă, în care, prin titluri şi fraze panicarde, cei care se tem de un val de imigranţi din România şi Bulgaria avertizează că sistemul social şi piaţa muncii germane ar putea fi copleşite.

Pentru Dorothee Frings, profesoară de Drept Social la Universitatea Niederrhein, astfel de temeri sunt nefondate şi nefaste pentru atmosfera din societatea germană. "Cel mai important ar fi ca politicienii şi presa să renunţe să prezinte problema strict sub aspectul imigraţiei sărăciei şi al imigraţiei etniei roma. Este vorba de o migraţie a forţelor de muncă, ceea ce corespunde proiectului european al pieţelor libere."

Nici Andreas Pott, şef al Institutului pentru studiul migraţiei şi studii interculturale la Universitatea Osnabrück, nu este de acord cu îngrijorările excesive formulate recent în opinia publică germană, pentru că datele indică altceva. "Se creează multă panică, fără motiv! Ştim deja din rundele de extindere anterioare, de exemplu cu Grecia, Portugalia şi Spania, mai apoi cu Polonia, că are loc o creştere a numărului de imigranţi, dar situaţia se normalizează după câţiva ani, mulţi dintre aceştia se întorc în ţările lor."

Teamă, în loc de bucurie

Potrivit experţilor, Germania a acceptat cu greu că migraţia este un fenomen real. De aceea este acum dezbaterea pe această temă copleşită de teamă şi nu de convingerea că migraţia poate îmbunătăţi o societate, susţine Andreas Pott.

În plus, românii şi bulgarii sunt deja din 2007 membrii cu drepturi depline ai UE, acum pentru ei va exista doar posibilitatea să lucreze unde îşi doresc în Uniune. Iar libertatea de mişcare în blocul comunitar nu se desfăşoară într-o singură direcţie, mai atrage atenţia specialistul în studiul migraţiei.

Imigranţi în căutare de muncă la Dortmund

Imigranţi în căutare de muncă la Dortmund

Migranţii revin de multe ori acasă sau pleacă mai departe în alte ţări iar state ca Germania profită pe mai multe planuri în urma acestor fenomene: "Schimbări demografice, îmbătrânirea populaţiei, reducerea contribuţiilor la sistemul social - toate aceste probleme beneficiază de pe urma imigraţiei." Este vorba însă, concret, şi de faptul că pe piaţa germană a muncii vin atât imigranţi cu înaltă calificare, precum şi unii necalificaţi. În ultimii ani, statistica arată că o astfel de imigraţie diferenţiată a avut loc inclusiv din ţări ca România şi Bulgaria.

Sistemul social nu este în pericol

De multe ori se exprimă temerea că românii şi bulgarii vor lua acum cu asalt sistemul de ajutoare sociale din Republica Federală. Experţii nu se tem însă de astfel de evoluţii, pentru că datele la nivelul UE arată altceva. Potrivit acestora, doar 9% din românii şi bulgarii care trăiesc în Germania au solicitat în 2012 ajutoare sociale.

Ei se situează aşadar mult sub nivelul mediu al imigranţilor(15,9%) şi doar cu puţin peste cel al întregii populaţii (7,4 procente). În cazul alocaţiei pentru copii, doar 7,9% dintre români şi bulgari au solicitat-o, jumătate din nivelul imigranţilor (15,3%) şi mai puţin chiar decât media la nivel federal (10,9 procente).

Acuzaţiei că din Bulgaria şi România vin în special persoane de etnie romă, dispuse să facă mulţi copii şi să nu lucreze, Dorothee Frings îi răspunde cu un citat aparţinând preşedintelui Germaniei, Joachim Gauck: "Să stigmatizezi un întreg grup etnic şi să-i pui la îndoială în avans capacitatea de integrare nu face decât să continue tradiţia de sute de ani de discreditare, izolare şi prigonire a acestei etnii. Nu avem voie să tratăm astfel această temă."

În plus, primarul oraşului Nürnberg şi preşedinte al Federaţiei oraşelor germane, Ulrich Maly, a declarat într-un interviu pentru Deutschlandradio Kultur că Germania ar avea încă o datorie istorică faţă de romi, pe care ar trebui să-i trateze diferit. Maly a propus două soluţii: "Prima variantă ar fi ca aceşti oameni să fie ajutaţi în ţările lor, pentru a se putea stabili cu adevărat acolo; a doua soluţie ar fi ca pe cei care vin la noi să-i ajutăm să se integreze în Germania."

Migraţia, ca pas înainte

Pentru Andreas Pott, dorinţa oamenilor de a trăi mai bine într-o altă ţară nu este ceva negativ; din contră: "Aceasta arată potenţial inovator. Oamenii vor să-şi îmbunătăţească viaţa, ceea ce se întâmplă acum în UE a fost exact la fel în urmă cu mulţi ani în cazul imigranţilor germani în America."

El observă cu îngrijorare o tendinţă manifestată şi în Germania în ultimii 10 ani: aceea de a-i categorisi pe imigranţi în funcţie de modul în care pot fi utili în societate. Este una ca ţara-gazdă să formuleze un interes propriu în cazul forţelor de muncă adoptate din afară; este însă inacceptabil să împarţi oamenii în funcţie de utilitatea lor, de cum pot ei fi folosiţi, critică Andreas Pott.

O astfel de abordare este inumană şi ignoră nevoia de imigranţi în toate nivelurile societăţii germane. În plus, ea ignoră faptul că şi imigranţii vizează un nivel de educaţie mai ridicat şi posibilitatea lor de a accede în sfere sociale mai înalte.

De aceea, spun experţii, multe dintre barierele actuale în calea integrării imigranţilor ar trebui înlăturate în Republica Federală. După 1 ianuarie 2014 este nevoie şi de o regândire a problematicii: "Trăim într-o societate marcată de migraţie iar migraţia trebuie considerată drept o temă social-politică care ne priveşte pe toţi. Aceasta este sarcina pentru anii care vor urma."