1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Germania, Iranul şi bomba atomică

"Comunitatea Internaţională", a declarat ministrul german de externe, Frank Walter Steinmeier, "nu va permite Teheranului să producă arme nucleare".

default

Ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, vorbind ziariştilor la Viena

Germania pleacă de la premiza că litigiul privind programul nuclear iranian va rămâne pe agenda politică internaţională.

Steinmeier s-a întîlnit joi, la Viena, cu şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Mohamed el Baradei.

S-a vădit cu acest prilej, că şeful diplomaţiei germane n-a sucombat cântecelor de sirenă ale serviciilor secrete americane. Potrivit lor, Iranul şi-ar fi suspendat în 2003 programul nuclear militar. In răspăr faţă de această evaluare, preşedintele SUA, George Bush a ţinut să constate că „un porgram suspendat poate fi oricînd reluat”, Iranul rămânînd „o ameninţare la adresa păcii mondiale”.

În ce-o priveşte, Germania s-a alăturat Casei Albe şi oficialităţilor israeliene, care, în ciuda acestui raport, dat publicităţii în decembrie trecut, nu cred (încă) în nevinovăţia Iranului. Şeful diplomaţiei germane a subliniat că bănuiala, potrivit căreia „Iranul lucrează la un program nuclear care s-ar putea solda şi cu producţia de arme atomice” n-a fost eliminată.

Iranul, a mai spus ministrul berlinez de externe, „trebuie să pună capăt programului său de îmbogăţire a uraniului şi activităţilor de cercetare şi dezvoltare în domeniu. Lumea nu va permite construcţia de bombe atomice în Iran”, a precizat el, înainte de a se consulta cu şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică de la Viena. Mohamed el Baradei efectuase anterior o vizită la Teheran. Discuţiile din capitala Austriei au fost menite să pregătească întâlnirea miniştrilor de externe german şi ai celor 5 ţări cu drept de veto în Consiliul de Securitate ONU, care va avea loc luni la Berlin.

Obiectul reuniunii din capitala Germaniei este tocmai eliminarea divergenţelor din Consiliul de Securitate privind atitduinea optimă de adoptat faţă de Teheran.

Steinmeier, ca şi omologii săi din ţările occidentale, insistă asupra amplificării presiunuilor internaţionale asupra Iranului. Rusia şi China comunistă se opun în schimb sporirii sancţiunilor impuse Iranului. Aceasta, deşi cele adoptate până acum de forul suprem al organizaţiei mondiale s-au dovedit cât se poate de ineficiente, Iranul continuînd să refuzse să pună capăt îmbogăţirii uraniului.

Or, „problema iraniană e departe de a fi fost rezolvată, devreme ce”, după cum a suibliniat Steinmeier, „s-au găsit în Iran urme de uraniu utilizabil în fabricarea de bombe atomice”.

Şeful Agenţiei Internaţionale, el Baradei, speră totuşi ca Iranul să-şi pună în fine „cărţile pe masă şi să-şi demonstreze intenţiile paşnice”. Ceea ce nu e decât o speranţă pioasă, şi atât, avînd în vedere zadarnicele negocieri purtate timp de 5 ani cu regimul de la Teheran.

Rămâne de văzut dacă şefa diplomaţiei israeliene, Tzipi Livni, care a efectuat în acest scop o vizită la Moscova, a reuşit să convingă Rusia să-şi înăsprească tonul faţă de Iran.