1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Germania frânează elanul palestinienilor

Germania a frânat elanul palestinienilor şi le-a recomandat să nu se adreseze Adunării Generale ONU pentru a cere primirea „Palestinei” ca stat-membru suveran şi cu drepturi depline.

Fotoliul neocupat cu inscripţia Palestine la cartierul general ONU

Fotoliul neocupat cu inscripţia "Palestine" la cartierul general ONU

Decizia guvernului german a stârnit unele controverse, unii politicieni germani ai opoziţiei de stânga exprimându-şi înţelegerea şi simpatia pentru demersurile palestiniene.

Crearea unui stat palestinian în mod unilateral, fără negocieri cu Israelul, nu corespunde dorinţelor Germaniei şi altor state ale UE. Guvernul federal nu va susţine deci proclamarea unilaterală, la Naţiunile Unite, a unui stat palestinian. Cu toate acestea, Germania e de acord cu ideea unui astfel de stat, recunoscând dreptul la autodeterminare al palestinienilor.

Oficialităţile de la Berlin şi-au adoptat relativ rapid, poziţia, care ţine seama, desigur, şi de interesele israeliene. În aprilie, în prezenţa premierului israelian Beniamin Netanyahu, cancelarul federal a declarat că  Germania doreşte soluţia celor două state. Mai credem, însă, a precizat Angela Merkel, „că la această soluţie trebuie muncit şi nu considerăm că paşii unilaterali ne-ar putea ajuta”.

O opinie similară a exprimat şi ministrul german de externe. Guido Westerwelle a atras atenţia şi asupra caracterului fragil al stabilităţii în Orientul Mijlociu, şi, ca atare, asupra riscurilor implicate de o întemeiere unilaterală a statului palestinian.

„Trebuie avut grijă ca Orientul Mijlociu să nu se transforme într-o fundătură periculoasă şi să nu ajungem într-o situaţie cu risc ridicat de escaladare… Iată motivul pentru care depunem eforturi ca să evităm o posibilă confruntare”, a adăugat el.

În cercurile opoziţiei de stânga această poziţie a Germaniei a iscat critici virulente. Rolf Mützenich, expertul de politică externă al grupului social-democrat din Bundestag, a regretat fixarea poziţiei guvernului în acest domeniu, pe care a cotat-o drept prematură în măsura în care ar fi împiedicat elaborarea unei poziţii europene comune.

Potrivit lui, s-ar fi ratat în acest fel o modalitate de a determina guvernul israelian să desfăşoare „activităţi proprii de promovare a păcii”.

Europa este divizată în această chestiune. Germania a depus eforturi în vederea adoptării unei poziţii europene unitare, dar a eşuat în faţa hotărârii anumitor state precum Spania, Belgia, Irlanda şi Portugalia, de a-i susţine pe palestinieni. Franţa şi Luxemburg ar vrea să li se acorde palestinienilor un statut de observatori la Naţiunile Unite.

Alte ţări, precum de pildă Cehia, resping chiar şi această cale de mijloc. Unii specialişti, între care şi Michael Lüders, afirmă totuşi că în privinţa palestinienilor, Germania s-ar fi izolat pe eşichierul diplomatic deşi această izolare nu se va repercuta asupra relaţiilor germano-palestiniene. Lüders a deplâns absenţa unei politici externe europene demne de acest nume.

Israelul a anunţat ca va riposta diplomatic la o proclamare unilaterală a statului palestinian. În ce-i priveşte, palestinienii ar putea reacţiona prin noi tulburări la dezamăgirea iscată de anunţatul veto american în Consiliul de Securitate.

În Germania, unii politicieni ai coaliţiei guvernamentale ori din opoziţie speră ca anunţatul demers palestinian să dezvolte o dinamică proprie, să fie un mijloc de presiuni asupra statului evreu şi să ducă, în consecinţă, la reamorsarea procesului de pace. 

Autor: Daniel Scheschkewitz/Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder