Germania fără proceduri de sancţiuni pentru deficitul bugetar

Conjunctura economică favorabilă şi încasările mari la bugetul de stat îi permit ministrului de finanţe să reducă gradul de îndatorare al statului german la un procent de 2,6% din PIB federal. Peer Steinbrück se situează astfel în mod clar sub limita de 3% impusă de Pactul de Stabilitate european, şi se poate bucura de înlăturarea procedeelor de sancţiune, aplicate Germaniei încă din anul 2003. Finalul, care ameninţa în ultimă instanţă cu amenzi penibile în cuantum de câteva miliarde de EUR, este foarte aproape, a declarat Comisarul pe probleme de economie monetară, Joaquin Almunia.

„Analizele noastre arată că deficitul bugetar se va situa, cel mai probabil, şi anul viitor sub limita de 3%. Suntem de părere că Germania se apropie de finalul problemelor bugetare. Sper să putem prezenta această situaţie în cadrul reuniunii Consiliului Ministerial, pentru a putea pune capăt în mod oficial procedurilor de sancţionare începând cu anul următor.”

Şi alte ţări care au încălcat prevederile Pactului de Stabilitate Monetară par a fi pe drumul cel bun către realinierea europeană. Franţa şi Italia se bucură de trenduri economice ascendente, la care se adaugă şi pachetele de reforme structurale. Grecia se pare că va aplica un truc special: guvernul elen intenţionează să corecteze calcularea PIB, obţinând o creştere de 25%. Astfel va scădea şi ponderea datoriei publice, în raport cu creşterea indicatorului macroeconomic. Nominal poate fi corect, dar valoarea reală nu se va schimba practic deloc, iar Comisia Europeamnă intenţionează să verifice noile calcule greceşti.

Premierul luxemburghez, care îndeplineşte şi funcţia de ministru de finanţe, Jean Claude Juncker, a tras totuşi un semnal de alarmă şi a avertizat asupra pericolului de a ne culca pe o ureche. Germania mai are nevoie de reforme structurale. Conjunctura favorabilă nu va ţine la nesfârşit, a spus el, iar corectarea deficitului a fost posibilă datorită creşterii încasărilor la buget, nu datorită reducerii cheltuielilor publice. Ministrul de finanţe federal, Peer Steinbrück, este de acord cu reducerea îndatorării publice, anume pe termen lung.

„Mă bucur pentru laudele şi recunoaşterea meritelor în cadrul acestui proces dificil. Strategia marii coaliţii de la Berlin s-a dovedit a fi corectă. Toţi sunt conştienţi însă că nu ne putem mulţumi doar cu atât. Dezvoltarea trebuie continuată. Iar eficacitatea măsurilor pe parcursul unui an întreg se va fi dovedit abia la sfârşitul lui 2007, în nici un caz 2006.”

Punctul culminant al crizei deficitului bugetar german a fost în anul 2004, când Comisia Europeană a acţionat în justiţie Consiliul miniştrilor de finanţe. Curtea Europeană de Justiţie a dat câştig de cauză Comisiei, şi a catalogat decizile finanţiştilor ca fiind ineficiente. Revizuirea Pactului de Stablitate Monetară în anul 2005, şi relaxarea prevederilor acestuia, au condus la detensionarea situaţiei create de guvenul federal de atunci. Germaniei şi altor state cu probleme de îndatorare le-a fost prelungit termenul de corectare a bugetelor de stat. Comisia Europeană s-a bazat pe o consolidare bugetară, care avea să se implinească într-o perioadă conjuncturală pozitivă.

Comisia Europeană nu poate însă obliga pe nimeni să reanalizeze şi să restructureze bugetul propriu. Aşa cum este de exemplu cazul Ungariei, ţară care are o cotă de datorii publice de peste 10% din PIB şi care se confruntă acum şi cu o criză guvernamentală de proporţii. Ministrul de finanţe finlandez Eero Heinäluoma:

„Trebuie să mărturisesc, că suntem foarte îngrjoraţi de deteriorarea finanţelor publice din Ungaria. Situaţia creată necesită măsuri urgente şi hotărâte.”

Ungaria preconizează că programul de economii bugetare, care a condus la vădite nemulţumiri în rândul populaţiei, va ajuta ţara să revină pe cursul european al stabilităţii monetare în anul 2009. Datorită faptului că Ungaria nu a adoptat moneda unică europeană, mâinile sancţionare ale Comisiei Europene sunt însă cam legate.