Germania şi valul de refugiaţi

Cifrele au fost prezentate la Berlin de ministrul federal de Interne, Thomas de Maizière (CDU). Numărul este "mai mult decât dublu faţă de prognozele anunţate de la începutul lui 2015 şi cam de patru ori mai mare comparativ cu anul trecut", a afirmat ministrul creştin-democrat.

"E drept că înseamnă un efort pentru noi, dar Germania nu e suprasolicitată", a adăugat de Maizière precizând totodată că, pe termen lung, Republica Federală nu va putea prelua şi susţine de una singură cele aproximativ 40 de procente din totalul refugiaţilor care sosesc în Europa. În context ar fi necesară o distribuire echitabilă a solicitanţilor de azil în Uniunea Europeană.

Ministrul de Maizière argumentează modificarea prognozei cu afluxul de refugiaţi din ultimele săptămâni. Numai în luna iulie, în Germania au fost înregistraţi aproape 83.000 de solicitanţi de azil - majoritatea acestora originari din Siria, Irak şi Afganistan.

Ruta prin Marea Egee şi Balcani a luat amploare, subliniază Ministerul Federal de Interne. În plus, în regiunile de conflict din Orientul Mijlociu şi Africa situaţia a rămas neschimbată. Nu în ultimul rând, creşterea numărului de azilanţi se bazează pe modificarea sistemului de ţinere a evidenţei: luaţi în calcul sunt inclusiv nou-sosiţii înregistraţi, dar care încă nu şi-au depus cererile de azil.

Prelucrarea dosarelor

Landurilor germane li s-a adus la cunoştinţă noua prognoză. Multe localităţi nu fac faţă preluării de refugiaţi din cauza lipsei locurilor de cazare sau de personal.

Numai în luna iulie, în capitala ţării au sosit 4100 de refugiaţi. Înregistrarea acestora a fost un proces anevoios. Fără ajutorul voluntarilor care au împărţit apă şi au organizat locuri de cazare, situaţia ar fi fost şi mai complicată.

Importantă este viteza de prelucrare a dosarelor, subliniază ministrul Thomas de Maizière. Oficiul pentru Migraţie şi Refugiaţi a primit personal suplimentar. Perioada medie de procesare a unui dosar s-a scurtat la 5,4 luni. La nivel federal vor fi înfiinţate patru centre noi de analizare a cererilor. Graţie existenţei acestora, în următoarea jumătate de an, vor putea fi prelucrate 200.000 de cazuri.

Nemodificat a rămas numărul refugiaţilor din Albania sau Kosovo. Peste 40% dintre solicitanţii de azil înregistraţi între ianuarie şi iulie 2015 vin din Balcani. "Este inacceptabil şi ruşinos pentru Europa", a declarat de Maizière. Aproape toate cererile au fost respinse.

Autorităţile germane au inclus Serbia, Bosnia şi Macedonia pe lista ţărilor sigure de provenienţă, lucru care le permite să verifice rapid cererile persoanelor venite din aceste state. De la începutul lunii august, balcanicii ale căror cereri de azil au fost respinse în Germania nu mai au dreptul de a intra pe teritoriul Republicii Federale pentru a fi împiedicaţi astfel să depună noi cereri. Următoarele ţări care vor fi trecute pe listă sunt Muntenegru, Albania şi Kosovo.

Rata de soluţionare favorabilă a cererilor de azil este de 40%. Fiecare refugiat are dreptul la protecţie şi la un tratament corect din partea autorităţilor şi a populaţiei.

"Ura, jignirile, atacurile asupra solicitanţilor de azil sau asupra centrelor în care aceştia sunt găzduiţi nu sunt demne de ţara noastră. Şi vom interveni cu toată forţa împotriva unor asemenea porniri", a spus de Maizière.