1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Germania: "Centre de repatriere" pentru expulzări rapide

Ministrul federal de Interne, Thomas de Maizière, cere extinderea competenţelor federale în chestiunea repatrierii solicitanţilor de azil respinşi, prin înfiinţarea unor centre speciale.

Deutschland PK Thomas de Maizière (picture-alliance/dpa/K. Nietfeld)

Thomas de Maizière (CDU), ministrul federal de Interne

La două săptămâni de la atentatul terorist comis la Berlin, ministrul federal de Interne, Thomas de Maizière (CDU), şi-a revizuit propunerile în politica privind acordarea azilului. Într-un articol publicat de cotidianul "Frankfurter Allgemeine Zeitung", ministrul german aduce noi elemente în proiectul legislativ deja înaintat privind menţinerea securităţii. Printre altele, el propune ca solicitanţii de azil respinşi şi consideraţi un pericol pentru siguranţa publică să fie reţinuţi până la expulzare. Ministrul mai cere şi o extindere a competenţelor federale în privinţa expulzării migranţilor ale căror cereri de azil nu au fost aprobate.  

Politicianul conservator propune înfiinţarea unor "Centre federale de repatriere" care să le permită autorităţilor centrale preluarea răspunderii pentru migranţi în ultimele zile sau săptămâni de şedere a acestora pe teritoriul Germaniei înaintea expluzării. Astfel, repatrierea solicitanţilor de azil respinşi ar urma să intre complet în sarcina autorităţilor federale. "Sub aspect legal înfiinţarea unor asemenea centre este posibilă. Acestea ar putea funcţiona în apropierea aeroporturilor", se menţionează în articolul FAZ. 

Expluzările intră în prezent în sarcina landurilor germane. Autorităţile federale fac însă  presiuni de multă vreme asupra guvernelor regionale, ca acestea să-i trimită în ţările de origine pe refugiaţii şi solicitanţii de azil infractori. Atentatul comis pe 19 decembrie într-un târg de Crăciun din Berlin, soldat cu 12 morţi şi zeci de răniţi, a declanşat o nouă dezbatere privind măsuri mai severe de securitate şi înăsprirea procedurilor de expluzare.

Extinderea competenţelor federale

De asemenea, Thomas de Maizière intenţionează să modifice, din temelii, structura organismelor de securitate germane, întărind autorităţile federale în dauna celor de land. Astfel, poliţia federală ar trebui să capete, "pe lângă poliţiile landurilor o competenţă centrală de urmărire şi investigare în vederea consecventei constatări a şederilor ilegale în Germania", devenind astfel, treptat, o "veritabilă poliţie federală".

"Niciun duşman al Constituţiei noastre nu urmăreşte încălcarea Legii Fundamentale numai într-un singur land", afirmă de Maizière. Aceasta înseamnă, potrivit responsabilului, că oficiile regionale pentru protecţia Constituţiei (serviciile de informaţii interne n.red.), vor fi contopite cu oficiul de profil federal. Şeful Internelor propune aceleaşi competenţe sporite pentru federaţie şi în cazul atacurilor cibernetice. Centrul naţional de apărare cibernetică ar trebui să preia coordonarea în eventualitatea unor "pagube compexe". De Maiziere mai solicită şi un cadru legislativ adecvat, care să permită contramăsuri şi contraatacuri.

Şi poliţia criminală BKA ar trebui întărită, mai recomandă ministrul federal de Interne. Acesta este de părere că BKA dispune de competenţe prea limitate. "Avem nevoie de reglementări unitare şi de o mai bună coordonare, de exemplu în privinţa controlului persoanelor care sunt un pericol." Autorităţile federale ar trebui, în opinia responsabilului, să conducă toate autorităţile de securitate ale ţării. Numai responsabilitatea pentru poliţiile regionale ar trebui să rămână în competenţa guvernelor de land.

Consolidarea Europei în faţa crizelor

Thomas de Maizière mai consideră că actualele măsuri europene în politica privind refugiaţii şi acordarea azilului nu sunt suficiente. "Avem nevoie de un real mecanism în caz de aflux care să facă Europa rezistentă la crize atunci când se confruntă cu probleme masive în domeniul migraţiei.

"Încheierea unor acorduri cu ţările din nordul Africii după modelul celui UE-Turcia nu este posibilă, iar lucrul acesta împiedică directiva referitoare la aplicarea procedurilor de azil care implică  "ţări terţe sigure" - adică state capabile să garanteze condiţii de preluare a migranţilor decente şi sigure. "Asemenea condiţii ar putea fi întrunite cu implicarea UE, cu participarea ţării partenere şi a Înaltului Comisariat ONU pentru refugiaţi".

Autor: dpa / Claudia Stefan