Germania caută strategii împotriva terorismului

Cum pot să combată democrațiile occidentale amenințarea teroristă? Aceasta e întrebarea sub semnul căreia a stat întrunirea de la Biroul Federal pentru Protecția Constituției (BfV) de luni, la care au participat șefii serviciilor secrete din Germania, politicieni și diverși experți în domeniul combaterii terorismului - la o săptămână după atentatul de la Manchester. 

Concluzia directorului Biroului Federal pentru Protecția Constituției, Hans-Georg Maaßen, ar fi fost aceeași chiar și fără sângerosul atentat din Marea Britanie: Începând din 2015, Europa se confruntă "cu un val al atentatelor teroriste fără precedent". Au fost 24, începând cu atentatul împotriva redacției revistei "Charlie Hebdo" de la Paris.

1670 de islamiști, 670 de potențiali teroriști

Și mai gravă decât uitarea e obișnuința, a spus Maaßen: trebuie să ne ferim de fatalism, terorismul nu e o tragedie inevitabilă. Pentru a sublinia dimensiunile problemei, directorul BfV a numit niște cifre concrete: în Germania ar exista 1670 de islamiști, 670 de potențiali teroriști și 300 de persoane care au luptat în Siria sau Irak și s-au întors. Pe baza acestor date și cu ajutorul altor instituții naționale și internaționale, Biroul Federal pentru Protecția Constituției evaluează zi de zi cât de mare e pericolul. 

Când vorbește despre organizația teroristă "Statul Islamic" (IS), Maaßen folosește expresii ca "IS 2.0" sau "califatul virtual" pentru a ilustra cea mai importantă diferență față de era premergătoare comunicării virtuale. Înainte de Internet, rețelele de comunicare ale prezumtivilor teroriști erau mai ușor de interceptat și monitorizat. În prezent, Internetul a devenit platforma numărul unu de propagandă a dușmanului - iar comunicarea criptată prin Whatsapp sau alte canale similare e cea mai mare problemă pentru autorități în lupta împotriva terorismului.

Ce își dorește directorul BfV

În aceste condiții, Maaßen solicită o extindere a prerogativelor instituției pe care o conduce. A explicat, de pildă, că dacă există informații despre un potențial terorist care călătorește de la Istanbul la Berlin și are locul 28A în avion, vrea să știe și cine stă pe locul 28B. Directorul Biroului Federal pentru Protecția Constituției pledează pentru un schimb de informații și de date mai rapid la nivel european - și pentru mai multă centralizare în ceea ce privește propria instituție, considerând că cele 16 autorități pentru protecția constituției care țin de landul federal respectiv au prerogative prea extinse. Ministrul german de Interne Thomas de Maizière a făcut propuneri similare la începutul anului.

În plus, politicianul creștin-democrat a subliniat importanța prevenției în lupta împotriva terorismului: de pildă, interzicerea lăcașelor de cult și ale organizațiilor islamice care încurajează extremismul în Germania sau oprirea unor campanii de împărțire a Coranului în centrele orașelor germane. Un alt aspect pe care îl aduce în discuție de Maizière e un fel de asistență socială pe Internet: experții urmează să se adreseze tinerilor pentru a combate radicalizarea acestora.

"Nu ținem să înăsprim legislația după un atentat", a declarat ministrul german de Interne: e mai bine să o facem înainte. Fostul director al Biroului Federal pentru Protecția Constituției, Hans-Jürgen Papier, consideră însă că politicienii germani adoptă "o lege după alta", dar cetățenii au impresia că e vorba de un fel de alibi. În același timp, Papier a lăudat calmul și simțul responsabilității cu care a reacționat populația germană la atentatele teroriste.

Fostul director al Biroului Federal pentru Protecția Constituției a explicat că înțelege importanța unor măsuri pe care le numește "drept penal preventiv": Acestea sunt legitime în condițiile unor amenințări noi.

"De ce nu a văzut nimeni ce se întâmplă?"

Din această categorie fac parte, de pildă, cătușele electronice pentru cei considerați potențiali teroriști, pe baza informațiilor poliției sau ale serviciilor secrete. Numele atentatorului de la Berlin, Anis Amri, se afla pe o astfel de listă; cu toate acestea, el a reușit să comită atacul de la târgul de Crăciun din capitala Germaniei și să ucidă 12 persoane. Pentru a evita astfel de greșeli tragice pe viitor, Oficiul Federal pentru Combaterea Criminalității (BKA) lucrează la o standardizare a termenului de "Gefährder" (potențial terorist). La nivel juridic, acesta rămâne foarte vag.

Dimensiunile terorismului islamist sunt tot mai dramatice. Gerhard Conrad, director al instituției Intelligence Analysis and Situation Centre al Uniunii Europene, estimează că există în jur de 30.000 de "foreign terrorist fighters". Acest termen se referă la cei care pleacă în Siria sau Irak ca să participe la război - 930 vin din Germania, dintre care s-ar fi întors o treime, potrivit Biroului Federal pentru Protecția Constituției.

Se pare că și atentatorul de la Manchester a luptat în Orientul Apropiat. Au existat indicii că a devenit tot mai radical, a explicat jurnalista Souad Mekhennet de la Washington Post la simpozionul de la Berlin, care a fost prezentă la locul faptei direct după atentat: "De ce nu a văzut nimeni ce se întâmplă?" Mulți au considerat că întrebarea e oarecum banală, având în vedere cât de complexă e lumea islamiștilor, în care e adesea greu să discerni cine poate fi cu adevărat periculos. Dar pasul de la o ideologie la o faptă concretă e, adesea, foarte mic, avertizează Gerhard Conrad. 

Autor: Marcel Fürstenau (das)