1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Germania, abonată la Nobelurile pentru ştiinţă

A sosit din nou momentul să privim spre Stockholm, unde se anunţă, săptămâna aceasta, premiile Nobel. Oameni de ştiinţă din Germania se regăsesc, deseori, pe lista laureaţilor celei mai celebre distincţii din lume.

default

Mic dar extrem de încăpător: player-ul mp3, a cărui capacitate de stocare este gigantică şi creşte în continuare, a fost creat în baza descoperirii fizicianului german Peter Grünberg. Acesta a găsit, în 1988, modalitatea de a spori aşa-numita magnetorezistenţă. Rezultatul: magnetorezistenţa gigantică (GMR), care permite miniaturizarea hard-diskurilor, creând astfel bazele nanoştiinţei, un domeniu de cercetare în plină expansiune. Telefoanele mobile, i-pod-urile, camerele video şi chiar maşinile moderne de spălat funcţionează cu ajutorul nanotehnologiei. Grünberg a avut precauţia de a-şi patenta invenţia, prilejuind astfel institului de cercetare Jülich, la care lucra, profituri de zeci de milioane de euro. Cel mai mult au beneficiat de pe urma invenţiei sale, însă, producătorii de calculatoare şi industria de aparatura muzicală.

" I now invite you to receive your prices, from the hands of the majesty, the king."

"Vă invit acum să vă primiţi premiile, înmânate de majestatea sa, regele", rosteşte, an de an, amfitrionul galei premiilor Nobel.

Schweden Deutschland Nobelpreis in Physik für Peter Grünberg Symbolbild

Peter Grünberg, laureat al premiului Nobel pentru Fizică în 2007, inventatorul magnerorezistenţei (GMR)gigantice

" Aceasta este culmea tuturor distincţiilor", admite Grünberg, adăugând: " Poţi savura cu adevărat baia de mulţime".

Grünberg a trebuit să aştepte acest moment aproape 20 de ani. În 2007, când a fost distins cu premiul Nobel pentru Fizică, cercetătorul avea 68 de ani şi era, oficial, demult pensionat.

Colegul său Klaus von Klitzing a avut mai mult noroc. Când a fost anunţat telefonic, în 1985, de către cei de la Comitetul Nobel, avea doar 42 de ani. Invenţia sa, tot în domeniul fizicii, se născuse, cu cinci ani în urmă, la Grenoble, într-o noapte geroasă.

Nobelpreisträger Klaus von Klitzing

Klaus von Klitzing, distins cu premiul Nobel pentru Fizică în 1985, descoperitorul efectului Hall cuantic

" Lucram, în acel moment", îşi aminteşte von Klitzing, " la tranzistoarele firmei Siemens, vrând să înţeleg cum circulă electronii printr-un comutator electric. Cât de repede se mişcă, de ce se ciocnesc."

Von Klitzing a studiat tranzistoarele şi în condiţii extreme - la temperaturi de minus 272 de grade Celsius şi sub influenţa unui puternic câmp magnetic. Astfel a descoperit aşa-numitul efect Hall cuantic, rezultatele cercetării sale alcătuind baza nanoelectronicii, devenită indispensabilă în numeroase domenii. Nanoparticulele conferă în prezent o mai mare rezistenţă lacului de maşină şi un efect de auto-curăţare oglinzilor, plăcilor de faianţă sau pereţilor exteriori ai clădirilor; scenariile de viitor prevăd introducerea nanoroboţilor în organismul uman, pentru distrugerea viruşilor sau a celulelor canceroase. Unele aplicaţii sunt însă controversate, ca de pildă cremele de protecţie solară. Nanoparticulele crează un ecran de apărare optim împotriva razelor ultraviolete nocive. Nu se ştie, însă, dacă ele nu pătrund prin piele sau prin căile respiratorii în organism, şi dacă provoacă, acolo, infecţii sau maladii.

Deutschland Schweden Nobelpreis an Harald zur Hausen

Harald zur Hausen, laureat al premiului Nobel pentru medicină în 2008. descoperitorul virusului Papiloma uman (HPV)

Şi invenţia laureatului premiului Nobel pentru medicină Harald zur Hausen, în 2008, este, în continuare controversată. Cercetătorul din Heidelberg a descoperit că virusul Papiloma uman (HPV) poate provoca un cancer de col uterin, cea de-a treia formă de cancer ca frecvenţă la femei. Studiile sale au permis crearea unui vaccin care a fost administrat deja la peste 70 de milioane de tinere din toată lumea. Acest vaccin, care în Germania este mai costisitor decât în alte ţări, ajungând la un preţ de circa 500 de euro, a devenit cel mai profitabil medicament pentru industria farmaceutică germană.

Autor: Karrin Jäger/Ana-Maria Fischer-Dieskau

Redactor: Cristian Ştefănescu