1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Germania şi NATO

Cum vede Angela Merkel actualele şi viitoarele misiuni ale Alianţei Nord-Atlantice?

default

Angela Merkel, vorbind în Bundestag despre obiectivele NATO

Intervenţia din Afganistan, relaţiile cu Rusia, primirea de noi membri în Alianţa Nord-Atlantică, iată subiectele cele mai importante abordate de cancelarul Germaniei, Angela Merkel, în declaraţia pe care şefa executivului a făcut-o în Bundestag pe tema apropiatului summit jubiliar al NATO.

"Misiunea primordială a Alianţei Nord-Atlantice va trebui să fie şi pe viitor apărarea securităţii membrilor ei", a spus Merkel în Bundestag.

Această sarcină implică, potrivit ei, şi necesitatea unor intervenţii ale alianţei în afara teritoriului membrilor pactului defensiv occidental, precum de pildă cea din Afganistan. În acest context cancelarul a ţinut să afirme că este important ca „alianţa să se considere un actor printre alţii” şi să coopereze oriunde ar interveni, cu partenerii ei.

„Succesul alianţei va depinde de capacitatea organizaţiei de a-şi corela instrumentele militare cu mijloacele de care dispun alte organizaţii, de pildă cele angajate în rezolvarea unor crize politice”, a mai estimat Merkel.

Cancelarul a cerut ca atare Pactului Nord-Atlantic să-şi definească raporturile cu organizaţii precum ONU, OSCE, Uniunea Europeană, Uniunea Africană ori diverse organizaţii nonguvernamentale şi să nu se considere superior acestora.

Pe de altă parte, şefa executivului german şi-a evidenţiat dorinţa de a reveni la cooperarea cu Rusia. Merkel a propus ca şi Uniunea Europeană să amorseze un dialog sistematic cu Moscova pe teme de securitate.

Opoziţiei nu i s-au părut suficiente toate aceste propuneri. Liderul partidului liberal, Guido Westerwelle i-a reproşat Angelei Merkel o prezumtivă ignorare a schimbărilor survenite la Washington după accesul la putere a lui Barack Obama. Demnitarul liberal a regretat în speţă întârzierea relansării raporturilor transatlantice şi a atribuit vina acestei tergiversări guvernului de la Berlin.

La rândul său, expertul ecologist, Juergen Trittin, i-a reproşat cancelarului omisiuni în identificarea viitoarelor misiuni ale NATO.

Mult mai tranşante s-au dovedit criticile formulate de reprezentanţii grupul parlamentar post şi neocomunist. Potrivit liderului partidului stângii, Oskar Lafontaine, după căderea Cortinei de Fier, NATO şi-ar fi abandonat caracterul de pact defensiv, devenind un „instrument de intervenţie”, care ar purta „războaie de agresiune”, între altele spre „a acapara petrol şi gaze din Orientul Mijlociu”.