1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Germania şi consecinţele atentatelor din Norvegia

După atentatele norvegiene, a reizbucnit în Germania o dezbatere privind măsurile antiteroriste ce se cer adoptate. Care sunt demersurile anti-teroriste optime ce trebuie adoptate pentru apărarea societăţilor deschise?

default

Nu e, evident, pentru prima dată că în Germania izbucnesc dispute cu privire la natura şi numărul măsurilor de luptă antiteroristă pe care le poate suporta o democraţie şi un stat de drept, fără să alunece în autoritarism ori chiar dictatură.

Subiectul raportului dintre libertate şi securitate se repune pe tapet în Republica Federală ori de câte ori au loc în occident sau aiurea atentate teroriste de proporţii. Cel din Norvegia n-a făcut excepţie. La dreapta spectrului politic s-au reiterat revendicări ţinând de interceptarea şi stocarea de date personale din convorbirile telefonice ori din comunicările din internet ale suspecţilor.

Ministrul liberal al justiţiei, Sabine Leutheuser Schnarrenberger, s-a opus constant, la Berlin, stocării unor astfel de date aparţinând unor persoane împotriva cărora nu se manifestă suspiciuni concrete.

Cazul atentatorului norvegian care, înainte de a-şi comite crimele, şi-a plasat în reţea opiniile şi şi-a manifestat în internet intenţiile, l-a determinat pe ministrul de interne al Bavariei, Joachim Herrmann, să ceară luni o mai puternică observare a spaţiului virtual.

Deşi Herrmann a înţeles şi el că nu orice ieşire a unui rătăcit care proferează ameninţări în internet înseamnă automat că se pregăteşte un nou masacru, e clar că avertismentele care apar în reţea trebuie observate şi analizate cu mai multă luare-aminte decât până acum.

Justizministerin Sabine LEUTHEUSSER-SCHNARRENBERGER FDP

Ministrul german al justiţiei, Sabine Leutheuser Schnarrenberger

La fel de clar e, pe de altă parte, că autorităţile întâmpină mari dificultăţi în a-i captura pe făptaşii izolaţi, în speţă pe teroriştii potenţiali, dacă atentatorii nu fac parte dintr-o reţea, dacă nu sunt legaţi de alţi membri dintr-o organizaţie şi dacă nu comunică între ei astfel încât aceste schimburi de mesaje să poată fi interceptate.

Acesta e şi motivul pentru care un albanez din Kosovo a reuşit recent să-şi ducă la bun sfârşit intenţia de a ucide militari americani la Frankfurt, în Germania. Fusese primul atentat islamist în care s-a vărsat sânge în Republica Federală.

Pe de altă parte, ideologia neofascistă a atentatorului norvegian indică faptul că autorităţile statelor occidentale sunt obligate să ia în serios toate ameninţările de sorginte extremistă şi totalitară, fie ele de extremă dreapta, de extremă stânga sau islamistă.

Semnificativă e şi discuţia politică. La stânga spectrului politic al mass-media din Germania sunt vehivculate în prezent, cu tot mai multă intensitate, opţiunile creştine şi anti-multiculturale, manifest ostile corectitudinii politice, ale asasinului norvegian.

De dorit ar fi ca aceste opţiuni să nu devină în presa de stînga prilejul unor noi manipulări politice, de natură să învenineze în continuare atmosfera şi starea de spirit din societăţile deschise.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder