1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Germania şi frâna datoriilor publice

2 august 2011

În contextul crizei datoriilor din zona euro, a salvării, în ultimul moment şi doar deocamdată, a Greciei, de la faliment, dar şi al pericolului care a planat în ultima vreme asupra SUA

https://p.dw.com/p/129Sj
Imagine: picture alliance/dpa

La capătul unor îndelungi negocieri între guvern şi landurile federale, Germania a adoptat în 2009 o serie de măsuri, care se vor răsfrânge asupra bugetului începând cu 2016.

De la finele anilor 1960, Germania n-a mai prea avut un buget echilibrat. Motive pentru a acumula datorii s-au găsit mereu. A fost fie vorba de finanţarea unor programe menite să facă faţă crizei petrolului din anii 70, de finanţarea reunificării Germaniei, două decenii mai târziu, fie, mai recent, de salvarea băncilor de la faliment sau de asigurarea unor programe care să revigoreze economia germană.

Statistic vorbind, în cârca fiecărui cetăţean al Republicii Federale, copil sau bătrân, se află datorii în valoare de 24.000 de euro. Şi asta nici nu e tot. Pensiile pentru angajaţii din sectorul public şi contribuţia statului la casele de pensii pe următorii ani vor spori considerabil aceste datorii.

Pentru a frâna acumularea continuă de noi datorii publice, a fost inclus, în 2009, un paragraf special în Constituţie.

În baza Articolului 109 al Legii Fundamentale, începând cu anul 2016, deficitul bugetar nu mai are voie să fie echilibrat prin noi credite, care sporesc datoriile statului.

Această interdicţie are însă, înainte de toate, o importanţă simbolică. Aceasta pentru că, în acelaşi timp, statul are dreptul de a lua noi credite în valoare de până la 0,35 procente din PIB, ceea ce, în prezent, ar echivala cu aproximativ 10 miliarde de euro. Comparaţia cu celelalte state din zona euro e grăitoare. Acestea pot acumula datorii de până la 3 procente din PIB.

Cele 16 landuri federale au convenit ca, începând cu anul 2020, să nu mai facă deloc noi datorii.

Planificări bugetare "top-down"

Bugetul pe 2012 adoptat de guvernul de la Berlin a fost, pentru prima dată, calculat altfel decât în trecut. Diferitele ministere în parte nu au mai comunicat suma de care ar avea nevoie pe anul respectiv, pentru a negocia apoi cu ministrul de finanţe dacă o pot primi sau nu.

Procedeul este acum invers, mai precis de sus în jos, "top-down". Guvernul este cel care stabileşte bugetul pentru ministere, iar abia apoi încep negocierile cu fiecare resort în parte.

În acest an, ministrul finanţelor, Wolfgang Schäuble, speră să reducă noile datorii publice la sub două procente din PIB. Astfel, Germania ar deveni, alături de Finlanda, Estonia şi Luxemburg, una din puţinele ţări din zona euro care respectă Pactul de stabilitate monetară.

Dar şi pentru noul articol al Constituţiei a fost prevăzută o portiţă de scăpare. În cazul unor catastrofe naturale, unor crize economice globale sau conjuncturale, e permisă acumularea unui mai mare volum de datorii.

Nu doar Germania, dar şi alte state, de pildă Franţa, încearcă să adopte reglementări similare pentru a limita datoriile statului.

Autor: Bernd Gräßler/ Medana Weident
Redactor: Petre M. Iancu