Germana, tot mai îndrăgită în sud-estul Europei

"Eins, zwei, meine Mutter kommt vorbei, drei, vier, mein Vater ist auch hier..." (Unu-doi, mama vine. Trei-patru, şi tata e aici...). Într-o sală de curs a Institutului Goethe din Tirana, o grupă formată din copii cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani învaţă limba germană. Este primul curs de limbă destinat copiilor pe care institutul german îl oferă în capitala Albaniei. 

"Am primit cereri din partea părinţilor, iar acum, după ce ne-am mutat într-un nou sediu, avem posibilitatea să oferim şi asemenea cursuri", spune coordonatoarea centrului, Petra Behlke-Campos. Albanezii manifestă un mare interes faţă de limba şi cultura germană. În ultimii ani, participarea la cursuri şi examene de limba germană a sporit constant. Anul acesta reprezentanţii Institutului Goethe apreciază o creştere de 22% în raport cu anul precedent, la aproximativ 4000 de cursanţi.

Situaţia din Albania se regăseşte şi în Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Serbia sau Turcia. "Cunoştinţele de germană n-au fost nicicând mai apreciate ca acum în ţările balcanice", afirmă Matthias Makowski, coordonator regional al Institutului Goethe din Atena. Cifrele vorbesc de la sine. "În sediile institutului, în şcolile reţelei Partenerul viitorului (PASCH) şi în universităţi învaţă limba germană în prezent aproximativ 64.000 de cursanţi în Macedonia, 307.000 în Bosnia-Herţegovina, 140.000 în Serbia şi 269.000 în Grecia", adaugă Makowski. Acestora li se adaugă elevii înscrişi la şcolile particulare.  

În 2015, în România, învăţau germana 205.462 de persoane - un plus de aproape 27.000 de cursanţi faţă de 2010, conform statisticii publicate de Ministerul Federal de Externe. La Institutul Goethe din România frecventează cursurile de germană în jur de 2000 de persoane pe an. 

Limba străină - o necesitate în carieră

Neriona Vorpsi (25 ani), Keti Miça (23 ani), Lueda Basho (23 ani) şi Ardit Dyrmishi (22 ani) au studiat medicina la Tirana, iar acum intenţionează să-şi facă specializările în Germania. Deocamdată niciunul nu ştie dacă va rămâne să profeseze în Republica Federală. Însă prezenţa la specializare fără cunoştinţe de limbă nu este posibilă. Şi Erjona Sela (19 ani) are planuri mari. Tânăra ar vrea să studieze Electronica în Germania şi să devină astronaut, inspirată de Laura Winterling - prima femeie astronaut de origine germană care vrea să zboare în spaţiul cosmic. 

"În special în domeniul educaţiei adulţilor se constată o creştere considerabilă a numărului de cursanţi", afirmă Petra Behlke-Campos. În ţările din sud-estul Europei aceştia sunt, în mare parte, oameni tineri, mulţi cu studii superioare, care vizează un job, o practică sau vor să-şi continue studiile. O parte dintre aceştia ar vrea să-şi obţină diplomele în Germania sau într-o altă ţară din spaţiul de limbă germană.  

Germana e distractivă

Dar nu toţi învaţă germana pentru a-şi clădi un viitor în altă parte decât ţara natală. De exemplu, cuplul Qira - el inginer, ea psiholog - susţine că învaţă limba de plăcere şi pentru a-şi lărgi orizontul de cunoştinţe.

Eglantina Steri (52 ani) şi Aiger Hila (25 ani) au optat pentru germană din alt motiv. Fiul Eglantinei a studiat în Germania, iar acum lucrează la compania Mercedes în Stuttgart. "Merg des în vizită la el şi aş vrea să mă înţeleg cu lumea, să pot comunica şi eu când ies în oraş", povesteşte femeia. Aiger Hila ar vrea să se înţeleagă cu verişorii lui născuţi şi crescuţi în Germania, care vorbesc foarte puţină albaneză. Eventual se gândeşte să se înscrie la masterat în Republica Federală.

Joni şi Egita, ambele în vârstă de 8 ani, urmăresc cu plăcere filmele de desen animat de pe canalul KIKA. Şi ele frecventează cursul de germană pentru copii al Institutului Goethe şi sunt încântate că deja au început să înţeleagă cât de cât ce spun personajele lor preferate de pe KIKA TV.

Autor: Kevin Cote/CS