1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

George Bush a trimis un „vultur” la Naţiunile Unite

Daniel Scheschkewitz / Ioachim Alexandru2 august 2005

PreşedinteleSUA, George Bush, l-a numit pe fostul secretar de stat responsabil cu înarmarea, John Bolton, în funcţia de ambasador la Naţiunile Unite. Numirea a fost făcută prin decret, preşedintele fiind împuternicit să ia astfel de decizii în timpul vacanţei Senatului.

https://p.dw.com/p/B1Ua
John R. Bolton, noul ambasador SUA la Naţiunile Unite
John R. Bolton, noul ambasador SUA la Naţiunile UniteImagine: dpa

Democraţii, aflaţi în opoziţie, au vorbit de un abuz, de vreme ce îl consideră pe candidatul lui Bush nepotrivit, atât sub aspect uman cât şi al pregătirii profesionale, pentru postul de ambasador la ONU. Ei blocaseră de luni de zile în Senat nominalizarea sa. John Bolton, diplomat de carieră, a atras în trecut atenţia asupra sa prin critici deosebit de dure pe care le-a formulat la adresa ONU şi împotriva celor care au criticat politica externă a lui George Bush.

Fiecare om numit într-o nouă funcţie are nevoie de o perioadă de acomodare. Are nevoie de renumitele 100 de zile, în care să se poată obişnui cu noile sale îndatoriri, ferit de presiunile politice. John Bolton, însă, nu va beneficvia cu siguranţă de acest răgaz. El îşi începe mandatul mult prea târziu şi este un personaj mult prea controversat sub raport politic.

Bolton este primul ambasador american la ONU care nu a fost confirmat de Senat fiindcă preşedintele George Bush a dorit să-şi impună candidatul cu orice preţ, în ciuda dubiilor exprimate de părţi largi ale opiniei publice americane.

Dat fiind că Senatul a refuzat să-l voteze pe Bolton, senatori republicani alăturându-se şi ei acestui refuz, George Bush a recurs la cea mai extremă metodă permisă de constituţie: Numirea lui Bolton prin decret în timpul vacanţei parlamentare. E adevărat, timpul presează, fiindcă luna viitoare ONU se reuneşte în adunare generală, pentru a adopta cea mai cuprinzăzoare reformă din existenţa sa, veche de peste 6 decenii.

În perioada imediat următoare, Bolton va trebui să-şi infirme renumele de politician ahtiat după putere, care nu cunoaşte compromisul şi diplomaţia. Şi asta fiindcă America, la fel ca şi ceilalaţi membri ai ONU are nevoie de sprijinul altor ţări pentru a-şi impune propunerile de reformă.

Mulţi membri ai Naţiunilor Unite se întreabă, însă, în cazul Bolton, de ce să sprijine tocmai un om care urmăreşte, declarat, interesele SUA aproape în exclusivitate? Pentru a face posibile misiuni de pace cu mandat din partea ONU, numai atunci când America vede ameninţate libertăţile şi drepturile omului cine ştie unde pe glob?

Aşa ceva nu va fi posibil , de vreme ce SUA se opun extinderii Consiliului de Securitate. Nu trebuie uitat că tocmai ţările care vor să devină membre permanente ale Consiliului - Germania, India, state din Africa - ar urma să pună la dispoziţie grosul trupelor cu căşti albastre.

Pe de altă parte, impunerea lui Bolton la ONU ar putea avea urmări şi în politica internă americană. Senatorii democraţi din opoziţie, bruscaţi şi întărâtaţi, ar putea să blocheze în viitor şi alţi candidaţi propuşi de Bush. De exemplu, candidatura lui John Robertson, propus de şeful Casei Albe pentru funcţia de preşedinte al Curţii Supreme.

Bolton poate ocupa funcţia de ambasador fără confirmarea Senatului doar până în ianuarie 2007. În schimb, Robertson ar urma să fie şeful instanţei supreme pe viaţă. De aceea, pentru Bush, pierderea pare mai mare decât câştigul.