1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Genocidul asupra armenilor - Berlinul schimbă macazul

În curând se împlinesc 100 de ani de la masacrul comis asupra armenilor, sub Imperiul Otoman. Guvernul german a evitat folosirea cuvântului “genocid” în acest context, din consideraţie pentru Turcia. Asta până acum.

A crescut presiunea asupra Guvernului German pentru a numi masacrul din Armenia genocid

A crescut presiunea asupra Guvernului German pentru a numi masacrul din Armenia "genocid"

Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, a declarat luni că executivul de la Berlin califică acum masacrul asupra armenilor din urmă cu 100 de ani drept genocid. La comemorarea care va avea loc vineri în Bundestag ar putea fi prezentat şi un proiect de rezoluţie în acest sens. Parlamentarii, din partea CDU şi SPD, au precizat că “soarta armenilor în Primul Război Mondial e un exemplu pentru istoria exterminărilor în masă, a purificărilor entice, a deportărilor şi a genocidelor secolului 20.”

Guvernul german va folosi cuvântul “genocid”

Pe 24 aprilie are loc comemorarea genocidului asupra armenilor

Pe 24 aprilie are loc comemorarea genocidului asupra armenilor

Această decizie a Germaniei e mai mult decât o schimbare de retorică. Pentru că, în sfârşit, Bundestagul va putea să definească această catastrofă, petrecută în urmă cu un secol pe teritoriul Imperiului Otoman, aşa cum o fac cei mai mulţi istorici drept genocid. O noutate absolută, având în vedere că politicienii germani evitau acest cuvât până acum. Se refereau întotdeauna la un „masacru“, sau la „deportări“, dar niciodată la un genocid. Şi asta pentru a evita tensiuni diplomatice cu partenerul NATO, Turcia. Pentru că în calitate de urmaş al Imperiului Otoman, Turcia neagă orice legătură cu genocidul şi aşteaptă şi de la celelalte state să facă la fel. În Turcia, catastrofa de atunci e privită şi acum ca “deportare pe timp de război şi o măsură de securitate”. Chiar şi numărul victimelor, care conform istoricilor din toată lumea ajunge la 1,5 milioane, e negat în Turcia. În timp ce Armenia şi alte 20 de ţări au recunoscut genocidul, Germania şi Statele Unite au refuzat să facă acest lucru până acum. Dar se pare că Berlinul nu se mai teme de răcirea relaţiilor diplomatice cu Turcia. Purtătorul de cuvânt Seibert a asigurat, în ceea ce priveşte folosirea cuvântului “genocid" în noua rezoluţie: “În spatele acestei decizii se află guvernul federal”. Erika Steinbach, responsabila pentru drepturile omului din grupul parlamentar al conservatorilor, a adăugat: “Trecerea acestui fapt sub tăcere ar însemna că Germania pune mai mult preţ pe o alianţă decât pe drepturile omului”.

Memorialul genocidului armenilor la Erevan

Memorialul genocidului asupra armenilor, la Erevan

Discursul Papei ca impuls

Cu puţin timp înaintea comemorării celor 100 de ani, în Germania pare să domnească un consens în această privinţă, deşi subiectul a stârnit controverse ani de zile. În 2005, Bundestagul a comemorat genocidul împotriva armenilor, fără să-l numească măcar o dată ca atare. La această schimbare a contribuit şi cel mai recent discurs al Suveranului Pontif. Papa Francisc a numit masacrul asupra armenilor “primul genocid al secolului 20.” Guvenul turc a reacţionat cu furie. Preşedintele Recep Tayyp Erdogan a caracterizat părerea drept “absurdă” ameninţând: ”Nu vom permite ca evenimente istorice să fie scoase din context şi folosite ca instrumente împotriva ţării noastre”. Faptul că astfel de ameninţări nu sunt luate în seamă, ar putea avea o legătură cu Parlamentul European de la Strasbourg. Majoritatea parlamentarilor europeni a recunoscut genocidul, în urma discursului Papei, cerând şi Turciei să urmeze acest examplu.

Cem Özdemir, politicianul ecologist a vizitat Armenia în martie 2015

Cem Özdemir, politicianul ecologist a vizitat Armenia în martie 2015

Răspunsul Turciei a fost prompt şi clar. Ministerul turc de Externe i-a acuzat pe reprezentanţii UE de “fanatism cultural şi religios”. La Berlin nu puţini se tem că îi va veni acum rândul Germaniei, după dezbaterea de vinerea viitoare. Madlen Vartian, preşedintele adjunct al Consiliului Armenilor din Germania, a declarat, într-un interviu DW: „Prin recunoaşterea genocidului, Germania ajută societatea civilă în Turcia“. Cem Özdemir, şeful Paridului Ecologist din Germania, a cerut coaliţiei de la guvernare să recunoască genocidul asupra armenilor cu mai multă ofensivă. “Să transmitem pe 24 aprilie un semnal colectiv clar, că Germania are o poziţie responsabilă faţă de genocidul asupra armenilor şi că asumă totodată responsabilitatea Imperiului German din acea perioadă.”

Teama germanilor faţă de un precedent

Dar cu puţin timp înainte ca purtătorul de cuvânt al guvernului să anunţe decizia privitoare la acceptarea termenului “genocid”, ministrul federal de Externe, Frank Walter Steinmeier, tocmai argumenta rezerva germanilor faţă de folosirea acestui cuvânt: “Responsabilitate înseamnă şi a nu reduce răspunderea la un singur termen”, a declarat Steinmeier într-un intreviu pentru televiziunea publică ARD. Mulţi bănuiesc însă că evitarea folosirii acestui cuvânt de către germani are legătură şi cu acceptarea propriei istorii. Ar exista paralele mai ales în perioada colonialismului german în sud-vestul Africii, astăzi Namibia. La urma urmei, există istorici care atribuie Imperiului German, şi nu celui Otoman vina pentru primul genocid al secolului 20.

Colonialiştii germani au masacrat membrii tribului Herero în urmă cu 100 de ani

Colonialiştii germani au masacrat membrii tribului Herero în urmă cu 100 de ani

Deja din 1904 până în 1908, colonialiştii germani măcelăriseră triburile Herero şi Nama. În acest măcel, pe care ONU l-a recunoscut în 1948 ca fiind un genocid, germanii au exterminat cam 80 la sută din populaţia Herero. Guvernul german a evitat în mod repetat să-şi exprime oficial regretul faţă de victime şi urmaşii acestora, nu în ultimul rând pentru a evita plata unor daune. Şi tocmai pentru că există atâtea paralele între colonialismul german în Africa şi atitudinea Turciei, mulţi consideră că datoria Germaniei de a recunoaşte deschis genocidul asupra armenilor e cu atât mai mare.

Gauck ar putea să spună lucrurilor pe nume

Berlinezii aşteaptă acum cu nerăbdare reacţia preşedintelui Joachim Gauck. Acesta va aminti de masacrul asupra armenilor, în cadrul unei slujbe ecumenice la Domul din Berlin. Există deja multe indicii, cum că preşedintele va lăsa din nou diplomaţia la o parte şi va spune lucrurilor pe nume. Sigur va vorbi despre “genocid” în ceea ce îi priveşte pe armeni – cred unii. Guvernul Federal nu se aşteaptă deocamdată la probleme cu Turcia, din cauza schimbării de atitudine în privinţa armenilor. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe a adăugat: “Rămâne de văzut”.