1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

"Generația What": Așa gândesc tinerii în Europa

Enervați de politică da, dezinteresați nu: tinerii Europei au puțină încredere în politică, arată un studiu recent. Dar totuși nu se lasă descurajați.

Este greu să împarți ”tineretul din ziua de astăzi” în categorii: nu îi este teamă de Putin, dar nici nu-l prea interesează atrocitățile istoriei, cum ar fi Holocaustul. Unii o consideră pe Merkel cool, alții cred că ”Mutti” este dușmanul numărul unu. Nu se duc cu plăcere la vot, dar ies pe stradă pentru Europa. 

O generație greu de definit, dar ale cărei interese, griji și speranțe au fost deslușite într-un studiu complex. Este cel mai mare studiu dedicat tineretului european, spun cei de la Institutul Sinus care au realizat lucrarea ”Generation What” la inițiativa Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU). La chestionarul online au participat voluntar în jur de un milion de tineri europeni între 18 și 34 de ani, din 35 de țări. 

Discuții cu tinerii, în locul discuțiilor despre ei

”De aici putem trage concluzia că tânăra generație are nevoie să se exprime și nu să fie catalogată de câțiva cercetători pe baza câtorva probe”, spune Tobias Bönte de la postul public Bayerischer Rundfunk (BR), partener media al proiectului, împreună cu ZDF și SWR. 

Rezultatul arată imaginea unei generații care își face griji pentru nedreptatea socială, dar nu are încredere că politica va rezolva problemele. 82 la sută dintre cei întrebați nu au încredere în politică, iar 45 la sută au răspuns chiar că nu au încredere ”deloc”. 

Neîncrederea în politică nu înseamnă lipsă de interes 

71 % dintre tineri nu vor ca țara lor să părăsească UE

71 % dintre tineri nu vor ca țara lor să părăsească UE

În Germania, 23 la sută dintre tineri nu au deloc încredere în instituțiile politice. Dar aici șomajul în rândul tinerilor nu este nici pe departe atât de mare ca în Italia, Franța sau Grecia. Și în aceste țări, minim două treimi dintre tineri se simt frustrați de felul în care se face politică. 

Dar neîncrederea în politică nu înseamnă lipsă de interes. Dimpotrivă: nouă din zece participanți recunosc nedreptățile sociale din țările lor. În Germania de pildă, grijile față de neliniști sociale sunt primele pe lista temerii față de viitor. 

Cine crede că acești tineri vor numai să scape de establishment-ul politic se înșală, spun realizatorii studiului. Tinerii europeni vor să se implice și să schimbe ceva. Chiar și acolo unde, după părerea lor, problemele sunt cele mai acute, și anume în instituțiile politice. În Germania, dorința de a se implica în organizații politice este cea mai mare din Europa, respectiv 44 la sută, pe când în Grecia - cea mai redusă, 13 la sută. 

Proiectul ”Europa” este un instrument pentru atingerea scopului

6 % au încredere în Europa, 34 % mai mult sau mai puțin, 38 % mai degrabă nu au încredere, iar 21 % nu au deloc.

6 % au încredere în Europa, 34 % mai mult sau mai puțin, 38 % mai degrabă nu au încredere, iar 21 % nu au deloc.

Am văzut în ultimul timp că tinerii Europei sunt gata să iasă în stradă. Pentru cine a crescut cu UE, uniunea este mai mult un instrument de atingere a scopului decât o uniune a păcii cu premiu Nobel: ”Avantajele economice sunt luate în considerare, dar acesta nu este un proiect de suflet pentru tinerii europeni”, spune Bönte. 

Tineretul se identifică - și din cauza neîncrederii în politică - mai puțin cu comunitatea supranațională și mai degrabă cu proveniența sa. Dar pentru un eventual Frexit, Dexit sau ceva asemănător nu votează nici măcar șase procente. Tinerii nu sunt interesați nici de extinderea populismului. Dar ceea ce văd cu ochi și mai sceptici este naționalismul, adaugă Bönte.

Sociologii Institutului Sinus analizează rezultatele în felul următor: ”În ciuda greșelilor făcute, Uniunea Europeană este văzută ca ceva util pentru țara lor de proveniență. Dar tinerii nu văd în UE rezolvarea problemelor actuale”. 

Cine crește în toiul crizei gândește pragmatic

Din acest studiu s-ar putea trage concluzia că cine crește fără granițe este mai deschis față de ceilalți. La întrebarea dacă pe timp de criză țările membre ar trebui să aplice măsuri protecționiste pe piața muncii, două treimi dintre intervievați au răspuns că își doresc mai multă integrare și deschidere. 

Pentru că, în mare, tineretul european este optimist. Mai mult de jumătate dintre participanții la chestionare văd viitorul pozitiv. ”Tinerii europeni au experiență cu tot felul de crize: 11 septembrie 2001, căderea piețelor financiare, problemele de mediu și mai nou, criza refugiaților”, spun cercetătorii. Așa că dacă tineretul are experiență cu ceva, acest ceva sunt incertitudinile și crizele. 

Autoare: Maximiliane Koschyk / lp