1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Geert Wilders achitat

Geert Wilders a declarat că achitarea sa de către Tribunalul din Amsterdam este o "victorie pentru libertatea opiniilor".

default

Geert Wilders

Procesul fusese intentat pentru că populistul de dreapta calificase religia musulmană drept "violentă" iar Coranul drept o carte fascistă, comparabilă cu "Mein Kampf", al lui Hitler. Declaraţiile lui Geert Wilders s-au aflat la "limita permisului" însă populistul de dreapta nu a chemat niciodată la violenţă împotriva musulmanilor. Cu aceste cuvinte, judecătorul Marcel van Oosten a motivat decizia Curţii de a-l achita pe Wilders de acuzaţia de instigare la ură etnică. În plus, acuzatul a declarat public că poziţia sa critică faţă de Islam nu-i vizează pe musulmanii care se integrează şi preiau valorile morale olandeze.

Ca urmare, polemica lui Geert Wilders, care defineşte religia islamică drept violentă şi cere interzicerea primirii musulmanilor în Olanda trebuie văzută într-un context mai amplu al dezbaterii politicilor privind imigraţia, a conchis judecătorul van Oosten.

Într-adevăr, tema imigraţiei este de mai mult timp aprig dezbătută în Ţările de Jos, considerate a fi până astăzi un "model de integrare multiculturală a refugiaţilor". Însă, în ultimii 10 ani, în Olanda opoziţia faţă de caracterul multicultural al societăţii a sporit, spune politologul Andreas Wagner din partea Universităţii Göttingen într-un interviu acordat Deutsche Welle.

Toleranţa dă în ignoranţă?

Olandezii au crezut mult timp că prin toleranţă şi respectarea libertăţii de opinie se poate ajunge departe în acest domeniu. Or, în ultimii ani, din ce în ce mai mulţi oameni au început să considere că toleranţa a devenit excesivă şi s-a transformat în ignoranţă şi că politicienii trebuie să intervină mai ferm în sfera integrării străinilor.

Potivit expertului german, societatea multiculturală este o realitate (şi) în Olanda. O cincime din populaţie îşi are rădăcinile în afara graniţelor olandeze, iar în unele mari oraşe ale ţării, imigranţii sunt deja majoritari. În Rotterdam de pildă, imigranţii şi urmaşii lor reprezintă 50% din locuitori.

Pe acest fundal, Geert Wilders primeşte pentru politica sa restrictivă pe această temă susţinere din partea populaţiei. Săptămânile trecute, premierul olandez conservator, Piet Hein Donner, a prezentat un nou concept în politica imigraţiei. Conform noilor reglementări, imigranţii vor trebuie să suporte singuri costurile pentru integrare.

Cursurile de limbă olandeză vor fi obligatorii, dar vor fi plătite din propriul buzunar. Cine nu va trece examenul de limbă îşi va pierde dreptul de şedere.

Noul curs politic olandez o "greşeală istorică"?

Pentru liderul opoziţiei, social-democratul Job Cohen, schimbarea de direcţie a clasei politice este o "greşeală istorică". Mesajul transmis imigranţilor, cărora li se cere să se "integreze sau să dispară, se va întoarce împotriva noastră peste câţiva ani", spune Cohen. Iar pentru politologul Andreas Wagner îngrijorător este mai cu seamă faptul că peste 40% din tinerii între 15 şi 24 de ani, care provin din familii de imigranţi, sunt şomeri.

Grupările care au depus plângere împotriva lui Wilders şi-au anunţat dezamăgirea faţă de decizia Tribunalului şi pregătesc o plângere în faţa Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva.

Autori: Sabine Faber/ Maria Pascu
Redactor: Petre M. Iancu