1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Gauck cere iertare pentru crimele comise de nazişti în Grecia

La finele vizitei întreprinse în Grecia, preşedintele federal al Germaniei, Joachim Gauck a vizitat satul Lingiades din nordvestul ţării, făcut una cu pământul pe timpul ocupaţiei naziste.

83 de oameni - cei mai mulţi femei, copii şi bătrâni - au fost ucişi cu brutalitate pe 3 octombrie 1943 de soldaţi germani, în semn de răzbunare pentru un atentat comis asupra unui comandat german de regiment. Lingiades e doar unul din mai multe sate elene, distruse în timpul ocupaţiei naziste, în cel de-al Doilea Război Mondial. La monumentul ridicat în memoria victimelor, Joachim Gauck a depus o coroană de flori.

Preşedintele federal, care a fost însoţit de omologul său elen, Karolos Papoulias, a cerut, "cu ruşine şi cu durere, iertare, în numele Germaniei, familiilor victimelor". "Mă înclin, a mai spus Gauck, în faţa victimelor unor crime îngrozitoare".

Într-o chestiune, însă, preşedintele Germaniei s-a văzut nevoit să respingă solicitările gazdelor, acelea de a oferi despăgubiri Greciei pentru crimele comise de nazişti. Gauck a explicat că aceasta ar ţine de resortul guvernului de la Berlin şi că nu revine atribuţiilor sale. Refuzul oaspetelui german a fost criticat nu doar de liderul opoziţiei elene Alexis Tsirpas, ci şi de Karolos Papoulias.

Preşedintele Republicii Federale a dorit să dea totodată asigurări de solidaritate poporului elen, arătând înţelegere pentru perioada extrem de dificilă prin care acesta e nevoit să treacă în contextul crizei profunde a datoriilor. Când în octombrie 2012, cancelara Angela Merkel vizita Atena, străzi întregi fuseseră închise. Grecii protestau. La vremea aceea, e drept, nu se ştia dacă Grecia va primi noi credite, dacă vor fi ameliorate condiţiile de rambursare a datoriilor etc. şi ca atare temerile oamenilor erau considerabile.

De astă dată grecii n-au mai ieşit în stradă, deşi şi acum în unele zone nici n-ar fi fost voie să se demonstreze. Preşedintele Germaniei nu este cel care decide ce se întâmplă cu datoriile Greciei. Vizita sa are mai degrabă valoare de simbol. Aşa cum o au şi cuvintele.

Încă înainte de a poposi în satul distrus de nazişti în 1943 şi a cere iertare famiilor victimelor, Joachim Gauck a vizitat Acropole. Fără Grecia antică, fără creştinism şi moştenirea romană, Europa n-ar fi fost posibilă, a spus Gauck plin de admiraţie. Preşedintelui elen Papoulias i-a povestit cum, la 15 ani, a început să studieze greaca veche în şcoală, citindu-i apoi, în original, pe Platon şi alţi filosofi greci.

Mesajul e limpde: rădăcinile sunt mult prea adânci, încât diferenţele să poată pună sub semnul întrebării acest fundamant comun. Divergenţele de opinie reprezintă, între parteneri, o normalitate. Prietenia şi solidaritatea vor lega pe mai departe cele două ţări - Germania şi Grecia. În discursul rostit în Muzeul de pe Acropole, preşedintele Gauck şi-a exprimat "respectul pentru toţi acei oameni, care suportă povara reformelor" şi a apelat la greci ca în ciuda şomajului ridicat şi a politicii dure de austeritate "să nu cadă pradă depresiei şi fatalismului". Abia cu timpul, "efectele pozitive ale reformelor se vor face simţite în viaţa de zi cu zi" a mai spus Gauck.