1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Garda Secuiască - o asociaţie culturală?

Garda Secuiască din Transilvania este organizaţia frăţească a deja celebrei Gărzi Maghiare din Ungaria. Printre obiectivele Gărzii Secuieşti se numără independenţa Secuimii şi aşa zisa rezolvare a problemei romilor.

default

Garda Maghiară - Budapesta

În România, timp de două decenii, subiectul autonomiei pentru maghiari şi presupusele tendinţe separatiste în rândul minorităţii maghiare au stârnit, periodic, controverse mari. Este vorba de o dezbatere întreţinută în mare parte de cercurile naţionaliste româneşti. Majoritatea covârşitoare a politicienilor maghiari şi a elitei maghiare a respins constant idei separatiste. Pe de altă parte, există, totuşi, politicieni maghiari din România, ale căror declaraţii alimentează şi ele dezbaterea. Cel mai recent exemplu este comparaţia între Kosovo şi Ţara Secuilor, făcută de László Tökés. În Secuime, apar tot mai mulţi extremişti de dreapta maghiari. Anul trecut, de exemplu, a fost fondată Garda Secuiască, organizaţie fraţească a deja celebrei Gărzi Maghiare din Ungaria, care stârneşte amintiri legate de naziştii maghiari din anii treizeci şi patruzeci. Printre obiectivele Gărzii Secuieşti se numără independenţa Secuimii şi aşa zisa rezolvare a problemei ţiganilor. Keno Verseck s-a întâlnit cu lideri ai Gărzii Secuieşti şi a încercat să afle detalii.

"Ungaria Mare" la Miercurea Ciuc

Miercurea Ciuc, o cafenea mică de pe strada Petöfi din centrul oraşului. Pe o canapea stau doi tineri. Unul dintre ei, Pál-Gergély Balázs, un tânăr înalt şi slab de 24 de ani, cu trăsături de adolescent, se recomandă drept comandantul Gărzii Secuieşti. Studiază româna şi engleza la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc şi lucrează ca om de ordine în discoteci. Celălalt, Barna Csibi, în vârstă de 31 de ani, este inspector la circa financiară şi poartă un tricou cu inscripţia „Ţara Secuilor nu este România“ sub o hartă a „Ungariei Mari“. În cadrul Gărzii, el este responsabil pentru recrutarea membrilor.

Cei doi nu lasă nici un dubiu asupra obiectivelor pentru care luptă Garda Secuiască. Comandantul Gărzii, Pál-Gergély Balázs:

„După cunoştinţele mele, Tratatul de la Trianon nu mai este în vigoare. Mai de mult, Ungaria a fost confruntată cu întrebarea dacă are pretenţii teritoriale. Din păcate, atunci, guvernul a răspuns că nu are absolut nici o pretenţie. A fost o mare greşeală. Ungaria ar trebui să ceară înapoi nu numai Ardealul, dar şi sudul Slovaciei, Voivodina şi celălalte teritorii.“

Barna Csibi este de părere că secuii ar fi un popor. Prin urmare:

„Dreptul internaţional spune că fiecare popor are dreptul la alcătuirea unei naţiuni şi a unui stat. Eu la asta aspir, este obiectivul meu personal. Noi, membrii Gărzii, credem în învierea Ungariei. Ungaria este întreagă aşa cum se vede pe tricoul meu.“

Garda - în zona extremismului de dreapta

Dacă cei doi lideri ai Gărzii Seciueşti sunt foarte expliciţi în ce priveşte obiectivele, rămân foarte vagi când sunt întrebaţi cum vor să realizeze viziunile lor. Vorbesc de „acţiuni diplomatice“ sau spun chiar că este treaba politicienilor să se gândească la modul în care poate fi reîntregită „Ungaria Mare“. Şi în general, cei doi vor să creeze impresia că organizaţia lor este cu totul inofensivă şi paşnică. După modelul Gărzii Maghiare, cea secuiască se sub-intitulează „asociaţie culturală şi păstrătoare de tradiţii“. Balázs şi Csibi resping acuzaţia că ar fi o organizaţie de extremă dreaptă, neonazistă sau rasistă şi xenofobă. Cei doi infirmă vehement şi relatările din presa română cum că gardiştii secui s-ar antrena în munţi ca luptători de gherilă.

Reticenţa lor se explică, poate, şi prin faptul că Garda Secuiască ar fi, cum spune Pál-Gergély Balázs, supravegheată şi filată intens de către autorităţile române. Mai mult, afirmă Balázs, unii membrii şi simpatizanţi ai Gărzii au fost chemaţi la poliţie fără citaţie oficială şi amenintaţi. Totuşi, activitatea Gărzii Secuieşti o plasează destul de clar în zona extremismului de dreapta şi, parţial, în cea a neonazismului. Membrii Gărzii se adună de exemplu pentru deplângerea Tratatului de la Trianon sau comemorează aşa zisa “Zi de Onoare” care aminteşte de lupta armatei germane şi maghiare împotriva armatei sovietice.

În ce priveşte prezentul din Seciume, gardiştii acuză statul român că urmăreşte o românizare forţată a regiunii. Barna Csibi:

„Există aici un teren de cinci hectare, unde vor să amplaseze o cazarmă de jandarmi. Pe cinci hectare au loc mulţi jandarmi, iar ei au foarte multe rude. Nimeni dintre ei nu vorbeşte maghiara. Ăsta este un exemplu pentru o românizare ascunsă.“

Garda Secuiască, deocamdată, nu are forţa şi capacitatea să lupte împotriva unei astfel de „românizări“, fiind o grupare cu numai unsprezece membri plini şi câţiva candidaţi şi simpatizanţi, după cum afirmă Pál-Gergély Balázs. Au loc, totuşi, acţiuni simbolice cu mare efect în mass-media sau cu ecou în rândul populaţiei. Un exemplu în acest sens este iniţiativa pentru re-denumirea unor străzi din Miercurea Ciuc care poartă nume româneşti, cum ar fi strada Eminescu. Membrii Gărzii au cules şi culeg, în public, semnături şi au depus deja, la primărie, un proiect de hotărâre pentru re-denumiri.

"Problema romilor"

Un alt exemplu este presupusa implicare a gardiştilor în acţiuni împotriva romilor din zonă. Anul trecut, în luna mai şi iulie, au avut loc ieşiri violente împotriva romilor în două sate lângă Miercurea Ciuc. În cazul satului Sânmartin, o parte a localnicilor a demonstrat, săptămânal, timp de trei luni pentru plecarea romilor din sat. Pál-Gergély Balázs şi Barna Csibi neagă că Garda Secuiască s-ar fi implicat aici. În sat locuieşte, totuşi, un simpatizant declarat al Gărzii, care a fost unul dintre liderii manifestanţilor. El este Levente Birtalan, 30 de ani, comerciant de materiale birotice. Birtalan povesteşte cum s-au desfăşurat, anul trecut, demonstraţiile şi deplinge că n-au avut efectul scontat. Apoi, descrie cum ar rezolva el aşa zisa "problemă a romilor".

„Ce înseamnă să-l pui pe ţigan în acid sulfuric? Se rezolvă problema. Păi, aşa este, există numai o singură soluţie. E destul de dură, recunosc. Soluţii, mă rog... sub Ceauşescu a fost un lucru bun, cine n-a muncit a fost prins şi dus la un canal mare, mare de tot. Păi, ţiganii ar trebui duşi la muncă silnică şi sunt sigur că vor fi înfrânţi. Normal, Statele Unite şi evreii ar spune că nu respectăm drepturile omului, dar ce să facem?! Eu numai aşa văd rezolvarea problemei, pot fi coborâţi şi în mine, acolo sunt multe accidente, poate aşa mai scade numărul lor.“

Autor: Keno Verseck, DW-Miercurea Ciuc

Redactor: Robert Schwartz