1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

PUNŢI DE SUFLET

Galileo, un proiect stupid?

Günter Verheugen, vicepreşedintele Comisiei Europene făcea o afirmaţie care a trezit stupoare la Bruxelles: “nu cred, spunea Verheugen, că proiectul GALILEO este cel mai important de pe agenda politicii spaţiale europene. GALILEO poate face un singur lucru – să te ajute să navighezi şi nimic mai mult".

default

GALILEO este un sistem de sateliţi care furnizează unui utilizator date de identificare a poziţiei unde se află. Dar, ce nu precizează Verheugen este că “stupidul” sistem Galileo, va însemna şi cresterea sigurantei în trafic (naval, feroviar, aerian si terestru) sau fluidizarea acestuia, va juca un rol important în coordonarea aparatelor de zbor în zonele în care sistemele radar lipsesc, va determina o îmbunătăţire a procesului de control vamal, sau va avea aplicabilitate în identificarea persoanelor dispărute.

Realizat in principal pentru aplicatii civile, Galileo va putea fi folosit la un moment dat şi pentru aplicaţii militare. Iată ce nu îi convine domnului Verheugen, obişnuit să mârâie subit oridecâteori se aminteşte de politica defensivă comună a Uniunii. Dar proiectul Galileo nu mai poate fi oprit, în ciuda dificultăţilor de finanţare întâmpinate la acest moment.

Primul satelit a fost lansat in Decembrie 2005 si se preconiza ca până în anul 2013 sistemul va fi complet operaţional. Bugetul care trebuia alocat sistemului se ridică la suma de 4.5 miliarde de euro, dintre care 1/3 s-a bazat pe sume alocate de Comisia Europeană şi 2/3 pe finanţarea partenerului privat, format din firmele Eurley şi iNavSat.

În procesul de negociere cu concesionarul, problemele deosebite s-au referit la împărţirea riscurilor financiare ce derivă din proiectare, veniturile comerciale şi dezvoltarea pieţei. Negocierile începute în ianuarie 2006 nu au condus la un rezultat satisfăcător.

Retragerea partenerului privat din finanţarea proiectului Galileo, impune ca miniştri transporturilor din Uniunea Europeană să decidă la Luxemburg o soluţie din cele două posibile:

  • alocarea de fonduri publice pentru un sistem operaţional format din 30 de sateliţi. În acest caz, costurile ar fi de 9-10 miliarde de euro. Este probabil varianta cea mai puţin costisitoare pe termen lung (2007-2030) şi ar permite ca Galileo să devină operaţional în 2012;
  • alocarea de fonduri publice pentru un sistem limitat la 18 sateliţi. Ar fi nevoie de circa 10-11 miliarde de euro dar va fi un sistem incomplet, cu aproximativ aceleaşi costuri financiare

Sistemul Galileo a fost conceput ca servind exclusiv scopurilor civile, spre deosebire de sistemul GPS sau de reţeaua rusească numită Glonass, care sunt folosite şi în scopuri miltare. Sistemul Galileo va putea localiza orice obiect de pe Pământ cu o aproximaţie de maximum un metru. Se estimează că mai mult de 100 000 noi locuri de muncă vor fi create în Europa în anii ce urmează, în cazul continuării acestui proiect.

Cea mai neplăcută consecinţă în cazul unui eşec al sistemului Galileo ar fi dependenţa Uniunii Europene de alte sisteme de navigaţie prin satelit.

  • Data 06.06.2007
  • Autoare/Autor Victor-Iulian Tucă
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2m8
  • Data 06.06.2007
  • Autoare/Autor Victor-Iulian Tucă
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2m8