1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

G20: Bilanţul intermediar al reformei pieţelor financiare, Basel III şi conflictele monetare

Doi ani după primul summit monetar mondial G20, desfăşurat la Washington, liderii celor 20 de state cele mai influente din lume se reunesc pentru a cincea oară în această formaţie, la Seoul, în 11 şi 12 noiembrie 2010.

default

Grupul G20 este un forum puternic, reprezentând două treimi din populaţia mondială, 90% din puterea economică globală şi patru cincimi din volumul comercial mondial. În acelaşi timp, grupul G20 este o celulă de criză, creată încă în 1999 la nivelul miniştrilor de finanţe, în reacţie la crizele financiare care tocmai zdruncinaseră Asia, Brazilia şi Rusia. În toamna anului 2008 s-a produs apoi colapsul băncii Lehman care a declanşat o criză financiară globală. În urmă cu aproape doi ani au fost adoptate la Washington o serie de măsuri pentru a preîntâmpina în viitor repetarea unui asemenea dezastru. Dacă la acel moment au fost lăsate deoparte egoismele naţionale, în prezent nu pare să mai ţină nimeni cont de principiile solidarităţii, se teme şeful Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn:

Dominique Strauss-Kahn / IWF / Washington

Directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn

" Din punctul meu de vedere, una din principalele consecinţe ale acestei crize este revelaţia faptului că trebuie să colaborăm. Este vorba de o calitate nouă a cooperării economice globale, care nu a existat până acum. Voinţa de a accede la acest nivel s-a resimţit puternic la Londra, Pittsburgh şi Toronto. Dar, trebuie să spun, de asemenea, că acest sentiment, chiar dacă nu a dispărut complet, totuşi s-a atenuat sensibil. Or, aceasta este adevărata ameninţare, pentru că fiecare trebuie să ia aminte că pentru o criză globală nu pot exista soluţii naţionale. Într-o lume globalizată nu se poate descurca nimeni pe cont propriu".

Deşi toţi participanţii la summit sunt pe deplin conştienţi de acest lucru, în final fiecare întâmpină dificultăţi când e vorba de a obţine aprobarea reformei financiare în propriul parlament. Nici cancelarul federal Angela Merkel nu este mulţumită cu adevărat de rezultatele obţinute:

Triptychon Angela Merkel Haushalt 3

Cancelarul federal, Angela Merkel

" În privinţa participării sectorului financiar la acoperirea costurilor crizei, guvernul de la Berlin şi-ar fi putut imagina mai mult decât atât".

Germania a implementat într-adevăr o cotizaţie a institutelor bancare. Acest instrument al unei taxe globale a pieţelor financiare nu a putut fi însă impus la nivelul G20. Nu doar Germania, ci întreaga UE a realizat câteva progrese notabile în ultimii doi ani: supravegherea pieţelor financiare a fost ameliorată sensibil, produsele financiare riscante pot fi chiar interzise în anumite cazuri, iar agenţiile de rating şi aşa-numitele fonduri Hedge sunt supravegheate cu severitate. Cu toate acestea, şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, priveşte cu scepticism spre Seoul:

Brüssel EU Jose Manuel Barroso

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso

" Summitul are loc într-un moment critic. Va fi un test dacă grupul G20 va reuşi să coordoneze măsurile necesare economiei mondiale. Trebuie să acţionăm în continuare în comun, în mod cooperant. Asta înseamnă să acceptăm faptul că dezechilibrele globale sunt un motiv de îngrijorare pentru fiecare dintre noi şi că toate marile economii din lume trebuie să-şi aducă aportul la găsirea unei soluţii".

Preşedintele Comisiei Europene atrage astfel atenţia asupra faptului că, în ciuda tuturor promisiunilor de a nu mai permite protecţionismul, cele mai influente 20 de state ale lumii sunt departe de un consens real în această privinţă. Prioritatea primordială a fiecărui stat în parte este consolidarea propriei economii. Dezechilebrele rezultate de aici pot genera oricând o nouă criză. În bilanţurile comerciale ale ţărilor, adică în raportul dintre import şi export, se ascunde un rezervor imens de conflicte. Dat fiind faptul că aceste bilanţuri exprimă competitivitatea economiilor naţionale, ele intră sub incidenţa intervenţiilor statului, în vederea deprecierii monedelor naţionale şi a sporirii, în consecinţă, a propriilor avantaje comerciale. China şi SUA sunt primele ţări care s-au avântat în acest război monetar, strâns urmate de Coreea de Sud, Japonia şi Brazilia. O competiţie periculoasă care, cu siguranţă, nu se va încheia la Seoul.

Franţa, care va prezida summitul G20 în Coreea de Sud, a plasat problema schimburilor monetare în fruntea agendei. Cel mai important aspect al reuniunii la vârf va fi însă altul, anume, de a demonstra şi în momentul de faţă o autentică solidaritate.

Autor: Henrik Böhme/Ana-Maria Fischer-Dieskau

Redactor: Rodica Binder