G-8 şi atentatele din Londra

In urma deflagraţiilor londoneze autorităţile au închis întregul sistem de circulaţie subterană şi a oprit toate mijloacele rutiere de transport în comun. Nu se ştie cu precizie în ce măsură incidentul are un substrat politic. Dacă de pildă se leagă de reuniunea de la Gleneagles a liderilor statelor membre în grupul G-8 – grupul statelor occidentale puternic industrializate şi Rusiei – sau, mult mai puţin probabil, de decizia Comitetului Olimpic Internaţional de a acorda Londrei dreptul de a organiza Jocurile Olimpice din 2012. Dar că e vorba de terorism e neîndoielnic.

E greu de imaginat o ilustrare mai pregnantă a lumii globalizate în care trăim în prezent decât focalizarea totală a atenţiei generale asupra Marii Britanii. La Gleneagles în Scoţia au sosit nu doar liderii celor 7 puteri occidentale şi Rusiei, ci şi mii de protestatari şi critici ai globalizării, precum şi mii de ziarişti. Destui au rămas însă şi la Londra pentru a asculta ieri alocuţiunea rostită de secretarul general al ONU, Kofi Annan. Azi dimineaţa jurnaliştii s-au trezit la timp pentru a înregistra nu numai explozia din metrou, ci şi alte câteva deflagraţii în diverse puncte din capitala Angliei care au provocat o paralizie generală a circulaţiei londoneze.

La doar câteva sute de kilometri la nord de acest punct al globului pământesc, liderii lumii se adunaseră spre a discuta viitorul pământului şi în special chestiunea ecologiei şi sărăciei.

Dată fiind experienţa anilor care s-au scurs de la atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001, nu e dificil de imaginat că Londra a fost transformată de criminali fanatici în teatru de operaţiuni şi scena unui mesaj aparţinând eventual reţelei islamiste Al Kaida. E prea devreme desigur să facem un bilanţ al morţilor şi răniţilor. In mod vădit însă, putem afirma clar şi categoric că avem de face cu atrocităţi coordonate – chiar foarte bine coordonate - de tip terorist, menite să atragă maximum de publicitate. Dat fiind modus operandi, amprenta al Kaidei e cât se poate de vizibilă. Intrebarea este odată în plus, unde au fost şi ce-au făcut serviciile secrete. Ţinându-se cont de imensele măsuri de securitate adoptate spre a proteja summitul G8 de la Gleneagles, se poate specula fireşte că forţele de securitate britanice au fost masiv reduse la Londra spre a face faţă misiunii de a proteja localitatea scoţiană găzduind întrunirea la vârf a celor 8 mari. Şi că teroriştii au profitat de această situaţie.

Cât de mare e miza acestui summit reliefase ieri Kofi Annan. „Vă aflaţi cu toţii aici pentru că ştiţi ca şi mine că asistăm la un moment decisiv pentru săracii lumii, subliniase miercuri seara şeful organizaţiei mondiale, estimând că următorii 10 ani vor depinde în mare măsură de cele hotărâte la Gleneagles.

Intr-adevăr, preşedintele superputerii americane şi liderii excutivelor din Marea Britanie, Franţa, Germania, Canada, Italia, Japonia şi Rusia s-au adunat în Scoţia spre dezbate nu doar soarta ecologică a unui pământ ce pare să sufere tot mai rău de o încălzire globală, datorată, potrivit unor teorii efectului de seră. Şefii celor 8 puteri şi-au propus concomitent să discute şi modalităţi de combatere a mizeriei din cele mai sărace ţări ale lumii, situate mai toate pe continentul negru.

In această privinţă cei mai mulţi experţi sunt de acord că Africa nu poate fi ajutată prin simpla anulare a datoriilor externe ale unora din statele ei, ori prin amplificare a asistenţei financiare, care li se acordă de ani şi decenii, doar spre a le căpătui regimurile corupte şi dictatoriale. Nu ajutoarele directe, prin urmare, sunt cheia salvării africanilor, ci comerţul, în special accesul produselor agrare africane la pieţele occidentale. Or, această soluţie continuă să fie blocată de insistenţa, bunăoară a Franţei, de a perpetua subvenţiile acordate fermierilor ei. La Gleneagles, George Bush i-a luat partea prietenului său britanic Tony Blair, susţinând ideea demontării tututor sistemelor de subvenţii agrare din SUA şi UE până în 2010.

In ce priveşte mediul ambiant, liderul american a estimat ieri că există un consens între membrii grupului G-8 în privinţa necesităţii luării de măsuri ecologice. Dar Bush a respins în continuare semnarea aşa-numitului protocol de la Kyoto, care solicită reducerea sistematică a emisiilor de gaze provocând ceea ce s-a calificat drept efectul de seră. Potrivit Americii, aplicarea acestui protocol, cu amenzile pe care le prevede pentru nereducerea emisiilor de gaze ar provoca un declin economic insuportabil inclusiv în ţările în curs de dzvoltare. Totuşi, s-a înregistrat o perceptibilă nuanţare în poziţia SUA, al căror preşedinte a ţinut să amintească faptul că a admis nocivitatea gazelor iscând efectul de seră încă de la venirea sa la putere, în 2001. La Gleneagles Bush a propus aşadar o "cooperare postKyoto", care să rezolve treptat chestiunea pendinte. „America”, a precizat el, îşi va reduce propriile emisii de gaze cu 18 la sută în raport cu creşterea ei economică”.

E evident că ecologia şi sărăcia sunt asociate şi constituie un ghem ce se cere descurcat prin colaborare. Că Londra a fost zguduită tocmai azi de o serie de atentate teroriste nu este o ironie a istoriei, ci dimpotrivă o tragică punere la punct. Este semnalul evident demontând o îndelungată prejudecată a stângii occidentale. Şi-anume că terorismul, inclusiv cel islamist ar fi expresia sărăciei şi a injustiţiei sociale din lume. Dimpotrivă, mesajul teroriştilor care au provoacat exploziile la Londra în momentul summitul G-8 din Marea Britanie, relevă că pe extremişti nu-i interesează câtuşi de puţin combaterea sărăciei.