1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Fuziuni eşuate, fuziuni dictate

default

”La alegerile prezidenţiale de la sfîrşitul anului 2004 vrea să-l înmormînteze pe preşedintele Ion Iliescu.” Această frază încheie mini-portretul premierului român Adrian Năsatse, aşa cum îl vede revista germană FOCUS, căreia şeful Executivului de la Bucureşti i-a oferit un interviu publicat în ediţia din această săptămînă. O discuţie focusată de reporterul FOCUS Gudrun Dometeit pe un singur subiect: cît timp vor mai rezista trupele româneşti în Irak.

”A fost războiul o greşeală?” sau ”Nu vă simţiţi duşi de nas după ce argumentele Washingtonului s-au dovedit lipsite de consistenţă?” sunt primele întrebări ale unui interviu în care Adrian Năsatse încearcă să le explice germanilor că – pentru a rămîne acolo unde, după dictatura Saddam Hussein, este nevoie de suport în vederea reconstrucţiei – experienţa dictaturii trăite de români este un motiv mult mai bun decît prezenţa sau absenţa armelor de distrugere în masă. Premierului român i-a plăcut mult comparaţia dintre Irak şi pacientul aflat în blocul operator – de vreme ce a folosit-o şi în interviul acordat postului de radio Deutsche Welle şi în conferinţa de presă susţinută vineri la Berlin şi în interviul acordat, iată, revistei FOCUS. ”Noii europeni”, crede reporterul revistei germane ”iau banii Uniunii Europene dar ţin partea Statelor Unite” – ”stereotipuri”, ripostează Năstase şi dă exemplul relaţiilor comerciale româno-germane, cu schimburi cifrate la şase miliarde de euro anual. Întrebat, în fine, dacă România va reuşi să ducă la bun sfîrşit reformele pentru a fi admisă în Uniunea Europeană în anul 2007, premierul de la Bucureşti a răspuns, fără echivoc, ”O facem noi!”. Şi a explicat: ”Vrem să reducem impozitele, dar nu mai mult decît ne permitem pentru a nu destabiliza bugetul. Nu putem face totul peste noapte dar", a conchis liderul PSD, "am lucrat intens în ultimii ani".

Despre tentative de fuziune scrie presa europeană de astăzi. Cu forcepsul pare a se fi născut fuziunea dintre Aventis-Sanofi. Dar nici măcar cu forcepsul nu a prins viaţă fuziunea celor două sectoare ale insulei Cipru. Preşedintele grecilor cirpioţi, Tassos Papadopulos, scrie FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND, ”a minţit sistematic Comisia Europeană şi şi-a manipulat poporul prin metode nedemocratice”. Rezultatul referendumului nu exprimă voinţa poporului ci este ecoul propagandei unei echipe guvernamentale ce a înnăbuşit orice cotraargument şi a tăiat microfonul criticilor. ”Uniunea Europeană are datoria morală de a-i susţine pe turcii cirpioţi”, comentează, din Viena, KURIER, completînd: ”Embargoul trebuie relaxat, zborurile şi navigaţia spre nordul insulei trebuie reluate. Ar fi absurd să-i pedepseşti pe cei disciplinaţi. Faptul că Uniunea se gîndeşte la un birou în nord este deja un pas pozitiv”. Liberalul DAGENS NYHETER din Stokholm cere intervenţia energică a Uniunii Europene, pentru că ”scopul politic al extinderii Uniunii este, înainte de toate, unul pacificator, de rezolvare a conflictelor (...) în”, constată cotidianul suedez, "cea mai bună dintre lumile posibile”.

Cealaltă fuziune, reuşită, de data aceasta, are şi ea serioase conotaţii politice deşi vine din lumea economiei globalizate. La Paris, notează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, ”pocnesc sticlele de şampanie. Franţa se temea, încă, zilele trecute, că industria sa farmaceutică va fi achiziţionată” de concurenţa anglo-saxonă. A fost Nicolas Sarkotzi, ministrul Finanţelor şi Economiei de la Paris, cel ce a convins conducerea Sanofi-Synthelabo să ridice oferta – astfel că, brusc, presa pariziană revine la sentimente mai calde faţă de economia de piaţă, cum notează FAZ. Care economie de piaţă? De fapt, la Paris renasc vremurile dirijismului etatist, completează GENERAL-ANZEIGER, din Bonn, explicînd: clasa politică din Hexagon nu a ascuns nici o clipă dorinţa de a vedea dusă la bun sfîrşit preluarea franco-germanului Aventis de către francezul Sanofi. NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG se întreabă care ar fi motivele ”je m’en fische”-ismului manifestat de autorităţile germane – în acest caz – faţă de interesele economiei naţionale. ABENDZEITUNG din München, crede că, de fapt, cancelarul Gerhard Schröder şi echipa sa a simţit nevoia să manifeste neutralitate. Intervenţia statului în economie a dat de prea puţine ori roade. Parisul, cu atitudinea sa anacronică, va resimţi peste un timp consecinţele: investitorii ocolesc economiile în care jocurile sunt făcute de stat. Iar DIE WELT, din Berlin, care laudă, asemeni ziarului bavarez, neutralitatea cancelariei federale, conchide: ”Francezii au demonstrat o dată în plus motivele pentru care economia europeană progresează mai lent decît alte economii. Protecţionismul naşte concerne iar în competiţia globală, acestea nu supravieţuiesc”.

  • Data 27.04.2004
  • Autoare/Autor Cristian Ştefănescu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B19O
  • Data 27.04.2004
  • Autoare/Autor Cristian Ştefănescu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B19O