Furtună în cinematografia românească

Ministrul Culturii, Theodor Paleologu, a deschis dezbaterea publică precizând că doreşte să aducă lumină în controversele din jurul concursurilor de finanţare organizate de către Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC). Fondurile publice distribuite prin intermediul Centrului Naţional al Cinematografiei reprezintă o miză importantă pentru mica industrie cinematografică din România. Dar conducerea acestei instituţii este sever constestată de către generaţia tânără a regizorilor români, susţinuţi în primul rând de calitatea lor profesională incontestabilă.

Nu ministrul decide!

Referindu-se la capacitatea sa de a decide cine conduce o instituţie publică de cultură din România, ministrul Theodor Paleologu a afirmat surprinzător că: „Faptul că sunt eu sau altcineva ministru este absolut nesemnificativ. Important este dacă, oamenii de cultură acceptă principiul politizării culturii. Adică mai exact a clientelizării politice de partid a instituţiilor de cultură. Exprimaţi-vă pe această temă”.

Cerem demisia conducerii CNC!

Tudor Giurgiu a rezumat criticile tinerilor regizori la adresa Centrului Naţional al Cinematografiei: „În momentul de faţă dacă îţi propui nu să faci un film extrem de ambiţios, dar poate mai mult decât să filmezi într-un singur apartament, nu îţi ajung banii. Or, în cazul de faţă, în condiţiile în care politica consiliului de administraţie a CNC-ului este să împartă banii la foarte multe filme, practic cuantumurile per film sunt mici. În plus mi-aş dori să transformăm acest concurs într-o formulă mai cinstită, mai adevărată şi mai puţin bazată pe un concurs de hârtii. În momentul de faţă, consiliul de administraţie al CNC cred că lucrează într-o izolare totală, nu ştim absolut nimic despre ce se întâmplă acolo, nu există hotărâri publicate pe site. Eu personal, împreună cu alţi colegi care reprezintă festivalurile de film din România, am solicitat demisia consiliului de administraţie al CNC”.

Cristian Mungiu a explicat din nou ceea ce a menţionat deja într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Culturii: „Noi, ce încercăm să facem, este să avem mai multă conştiinţă publică decât alţii şi să oprim această risipă de bani din puţinele fonduri cinematografice către nişte produse care nu-şi justifică investiţia”.

Tinerii regizori sunt susţinuţi şi de către criticii de film. Alex Leo Şerban vorbeşte despre acele personaje din cinematografia română care produc repetat filme de slabă calitate cu finanţări obţinute de la CNC: „Este vorba de oameni care au produs rateuri, eşecuri în serie. Dar ei solicită fonduri în continuare şi fac filme în continuare. Să încetăm odată cu această subfinanţare de subproduse care nu îşi găsesc locul”.

Scrisori de şantaj

În replică, directorul Centrului Naţional al Cinematografiei, Eugen Şerbănescu, a apărat regulamentul concursului pe care îl organizează, considerând că scrisorile deschise semnate de către tinerii regizori „sunt un şantaj, un atac la adresa unei instituţii de stat”. Viziunea lui Cristian Mungiu este însă mai largă: „CNC-ul din păcate îşi înţelege rostul doar în a organiza acest concurs. Or, problema e mult mai complicată: 80% din copiii până în 18 ani nu au fost niciodată într-o sală de cinema. În mod normal în orice ţară există un Minister al Culturii şi nişte instituţii subordonate acestui minister care trebuie să aibă un program oarecare, cultural”.

Absenţe şi pomana

La întâlnirea de la Ministerul Culturii nu a luat parte niciun reprezentant al Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, organismul decizional în ceea ce priveşte Legea Cinematografiei. Cristian Mungiu nu îşi ascunde dezamăgirea: „Nu mi-e foarte clar care este rezultatul acestei conversaţii şi mai ales care e pasul următor. Pentru că astfel de conversaţii am avut de-a lungul ultimilor 5-6 ani foarte des. Care este însă pasul concret? Mi-e greu să spun. Deocamdată purtăm discuţia aceasta în absenţa iniţiatorilor modificării Legii Cinematografiei, domnii Sergiu Nicolaescu şi Radu F. Alexandru, care între timp au pregătit acest nou proiect de lege. Dacă nu corelăm aceste conversaţii vorbim în paralel şi de pomană”.

Ministerul trebuie să pună piciorul în prag

La finalul unei întâlniri agitate din care concluziile au lipsit, ministrul Theodor Paleologu a îndreptat o rugăminte către cei prezenţi: „Deci vă rog mult, în scris şi foarte succint. Luaţi regulamentul, ce articole anume aţi vedea că ar trebui modificate. De exemplu, când faceţi mici remarci, să fie cât se poate de succinte ca să putem avansa. E bine aşa?”

Cât de bine este ne spune tot Cristian Mungiu: „Noi am făcut nişte propuneri structurale de-a lungul timpului, care atingeau diferite paliere, de la educaţie şi până la problema stringentă a finanţării. Trebuie să le preia cineva şi să le urmărească. Nu suntem funcţionari publici noi, nu putem să facem noi lucrurile acestea”. Mingea se află acolo unde ar fi trebuit să fie demult: în terenul Ministerului Culturii.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Petre M. Iancu