1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Aventura mea germană

Fuga peste hotare - Românii din Germania

În România, migraţia are tradiţie. Totuşi, niciodată n-au plecat în străinătate atâţia români ca acum. Mulţi s-au stabilit în Germania. Motivele invocate sunt diverse: de la reîntregirea familiei la bunăstare materială.

Lui Sorin D. îi este greu să definească termenul "acasă". Medicul trăieşte de zece ani în Germania. Profesează la o clinică de oftalmologie din Berlin. Şi totuşi, de Crăciun sau de Paşte se duce "acasă" - la Miercurea Ciuc.

România e căminul lui Sorin D. Din păcate, ţara este sub aşteptările de la un stat modern ale medicului în vârstă de 35 de ani. Anul trecut, când unchiul său a fost diagnosticat cu cancer, şederea în spital a fost o adevărată tortură: bolnavul şi-a cumpărat toate medicamentele şi şi-a asigurat hrana zilnică, personalul medical s-a purtat urât, iar după operaţie pacientul aproape s-a deshidratat.

Ärztin auf Krankenhausflur

Personalul medical părăseşte România

La şase luni de la stabilirea diagnosticului, bărbatul a murit. Sorin D. crede că ar fi putut fi salvat. "Condiţiile din spitalele româneşti sunt inumane. Fără bacşiş oricum nu face nimeni, nimic", spune el cu amărăciune. Vasile Astarastoaie, preşedintele Colegiului Medicilor, trage un semnal de alarmă: în România lipsesc aproximativ 50.000 de medici. Sistemul de îngrijire a sănătăţii ameninţă să se prăbuşească.

Brain Drain

Nu este de mirare faptul că specialiştii români cu înaltă calificare pleacă în străinătate. Doctori, ingineri, economişti sau jurişti - un real "brain drain", afirmă politologul Cristian Pârvulescu:

"Devine tot mai complicat să menţii serviciul public la anumite standarde. Iar fără un serviciu public de calitate şi fără o bună educaţie, nu se poate vorbi despre o democraţie funcţională".

În România, migraţia are o lungă tradiţie. Încă de la mijlocul secolului al 19-lea, principatele române începuseră să se rupă de influenţa otomană. Elita obişnuia să petreacă mult timp în occident. Românii din pătura de jos erau atraşi de SUA.

De la minorităţi la căpşunari

Krise in Rumänien 1990

Proteste 1990

Sub dictatura comunistă, minorităţile sunt cele care au părăsit ţara. Până la căderea lui Ceauşescu, în decembrie 1989, din România plecaseră aproape toţi cei 400.000 de evrei şi peste jumătate din cei aproximativ 350.000 de etnici germani. Exodul s-a accelerat, din nou, după prăbuşirea Cortinei de Fier, iar migraţia a atins cifre record.

Cererea de mână de lucru în Spania şi Italia, precum şi posibilitatea de liberă circulaţie a persoanelor, au atras în străinătate sute de mii de români. Li se spunea "căpşunari", fiindcă mulţi munceau în ferme agricole sau pe plantaţiile de căpşuni.

În prezent, circa trei milioane de români îşi câştigă existenţa, ocazional sau permanent, în ţările din vestul Europei. Între timp, în România, acestora li se spune "stranierii" (străin - în limba italiană).

Dar nu numai românii în căutare de muncă îşi încearcă norocul peste hotare, ci şi cei din clasele sociale defavorizate. În special persoanele de etnie romă fug din calea marginalizării, a rasismului şi a unui viitor incert.

Ani la rând ţintele preferate ale acestei minorităţi au fost Italia, Spania, Franţa, Marea Britanie şi Irlanda. Între timp, aceştia sosesc în număr tot mai mare în Germania.

Flash-Galerie Rumänien Gesundheitswesen

Institutul "Matei Bals", Bucureşti

"Emigraţia ne dăunează"

Roxana Prodan profită de pe urma exodului românilor. Antreprenoarea din Bucureşti deţine o agenţie de intermediere a forţei de muncă ("Manpower"). Pe fondul tendinţei tot mai accentuate, mai ales a tinerilor, de a părăsi ţara, doamna Prodan îşi face griji pentru viitorul României:

"Pentru a reduce migraţia pe termen lung avem nevoie, în primul rând, de o îmbunătăţire a sistemului de învăţământ şi de creşteri salariale. Astfel tinerii ar rămâne aici".

Momentan, pentru Sorin D., repatrierea nu intră în discuţie. Nu-şi poate imagina să părăsească Germania. Totuşi, dacă ar fi să o facă, ar profesa numai într-o clinică particulară - dotată cu echipament medical performant şi lipsită de corupţie.

"Aici, în Germania, se munceşte pe brânci. Dar pacienţii sunt bine îngrijiţi şi trataţi omeneşte. Pentru mine acesta este un aspect important al activităţii de medic".

Urmăriţi videoclipul 04:44

Valentin Plătăreanu, actorul român care îi învaţă teatru pe germani

Urmăriţi videoclipul 04:04

Anca Grosu, medicul care a declarat război cancerului

Audio şi video pe aceeaşi temă