1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Frumuseţea vizibilă a lumii şi plăcerile vieţii

Complexul Muzeal găzduieşte peste 100 de pînze ale precursorului modernismului în Germania, Max Liebermann, iar acoperişul edificiului – o grădină inspirată de tablourile artistului.

default

Max Liebermann: Plajă la Noordwijk

Celor excedaţi de veştile nu tocmai plăcute debitate neîntrerupt de mass media precum şi amatorilor de frumos, Bundeskunsthalle –Complexul de artă al Republicii Federale le oferă la Bonn o dublă şi generoasă şansă de evadare. În sălile edificiului se află expuse acum din 21 aprilie – pînă la începutul toamnei, pe 11 septembrie, peste 100 de tablouri ale pictorului Max Liebermann.

Purtînd la început pecetea realismului, al stilului şcolii de la Barbizon şi ulterior a impresionismului francez, creaţia pictorului născut în 1847 şi decedat în 1935 a sfîrşit prin a aduce un omagiu grădinii.

Deutschland Ausstellung KAH Bonn Max Liebermann Lola Leder

Max Liebermann: Lola Leder

Fiu al unui foarte înstărit comerciant de textile, născut într-o somptuoasă vilă lîngă Poarta Brandenburg, în inima Berlinului, Max Liebermann s-a dedat întru totul picturii, înfruntînd scepticismul părinţilor. Pasiunea i-a fost răsplătită din plin. Liebermann a reuşit să se impună în atît de dificilul mediu artistic al vremii, să imprime o direcţie stilurilor de creaţie, profilîndu-se ca figură de proră a secesiunii berlineze, să-şi construiască la rîndu-i o minunată vilă în mijlocul unei imense, mirifice grădini, pe malul lacului Wansee din Berlin.

Pe acoperişul muzeului din Bonn, sub cerul liber, horticultorii au încercat să reproducă în literă şi spirit, o mică parte din paradisiaca ambianţă florală a grădinii lui Liebermann. Efectul vizual al acestei reconstrucţii este unic poate şi pentru că ea încorporează şi unele elemente arhitecturale, cu funcţie ornamentală, ale edificiului.

În buna tradiţie a Complexului Muzeal şi de Artă din Bonn, un excelent program întregeşte prezenţa operei artistului: workshop-uri, conferinţe, filme şi posibilitatea de a asocia vizitarea expoziţiei Max Liebermann cu cea a imensei expoziţii florale şi horticole de la Koblenz, celebra Buga –Bundesgartenschau de pe malurile Rinului.

Incursiunile în timp şi în cele mai diferite medii şi ambianţe pe care tablourile lui Max Liebermann le oferă vizitatorului, constituie o aventură în sine întru redescoperirea frumuseţilor pe lîngă care omul modern s-a obişnuit să treacă prea adesea nepăsător.

Deutschland Ausstellung KAH Bonn Max Liebermann Heckengarten

Max Liebermann: Grădină

Artistul studiază la Weimar, în 1871 la Salonul de la Paris se confruntă cu tablourile reprezentanţilor realismului şi picturii în plein air: Corot, Daubigny, Millet. Trei ani mai tîrziu, Liebermann călătoreşte la Barbizon, tematizează viaţa simplă, truda ţăranilor şi-şi adjudecă din partea publicului monden, scandalizat de banalitatea umilă a motivelor, sau de nonconformismul unor reprezentări canonizate, precum „Isus în vîrstă de 12 ani, la templu”, titlul de Apostol al urîţeniei.

Liebermann nu face nici o concesie exigenţelor „estetizante”, ci redă cu nerv, în tuşe energice, fizionomia reală a „modelului”. Această privire ce scrutează realul sub suprafaţa aparenţelor, în pofida iritaţiilor stîrnite iniţial, îi va aduce în faţa şevaletului ilustre personalităţi ale vremii, dar şi prieteni apropiaţi. Vocaţiei de portretist i se va adăuga cea de peisagist – poate şi datorită admiraţiei resimţite de Liebermann faţă de impresionişti.

Olanda, considerată de pictor, patria sa artisică, ţărmurile Mării Nordului învăluite în inconfundabila lor lumină, staţiunile balneare mondene, grădinile de vară, berăriile, jocul de lumini şi umbre sub soarele verii şi, în final, grădina proprie (reprodusă şi „interpretată” în 200 de ipostaze) sunt liniile de forţă ale creaţiei artistului, perfect identificabile în tablourile expuse acum la Bonn, însoţite de explicaţii excelent documentate, deschizînd şi noi perspective de interpretare şi receptare a operei şi a epocii.

Decedat în 1935, Max Liebermann a fost el însuşi victimă a prigoanei naziste: în 1933 nevoit să renunţe la conducerea Academiei de Artă a Prusiei, funcţie pe care a deţinut-o din 1920 neîntrerupt, se retrage la vila sa de pe malul lacului Wansee. Se stinge din viaţă în 1935, însoţit pe ultimul drum de puţinii prieteni care i-au mai rămas alături.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu