1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Frumoasa lume nouă?

"Săptămîna lui Obama" se apropie de sfîrşit, lumea nu poate fi schimbată de azi pe mîine, speranţe de mai bine există, totuşi.

default

Adunare generală ONU nu a dus lipsă de evoluţii interesante,constată DIE PRESSE şi continuă: Statele Unite s-au prezentat din nou, după era Bush, în postura unei superputeri dispusă să coopereze, Rusia şi-a manifestat disponibilitatea de a susţine sancţiuni mai severe împotriva Iranului în conflictul creat de dosarul nuclear al acestuia , Consiliul de Securitate subscrie la dezarmarea nucleară, iar China promite că va lupta cu fermitate împotriva modificărilor climatice. Dar toate acestea au fost din nou puse în umbră , adaugă cotidianul austriac, de intervenţiile iraţionale, demente, ale unui Ghaddafi şi Ahmadinejad. Majoritatea reprezentanţilor au urmărit discursul lui Ghaddafi pînă la capăt, neputîndu-se sustrage fascinaţiei pe care o exercită nebunia. Printre cei rămaşi în sală s-a aflat şi preşedintele Obama.

Despre democraţie se spune că ar fi cea mai proastă formă de guvernare – însă din păcate, alta mai bună nu există. Dar nu cumva şi ONU ar fi cea mai nefericită formă de guvernare mondială – alta mai bună lăsîndu-se şi ea aşteptată - se întreabă DIE WELT .


Intenţia preşedintelui american Barack Obama de a inaugura un nou capitol în relaţiile Washingtonului cu ONU, pent ru a demonstra că principiul dialogului nu este unul defen siv , ci constructiv ar fi trebuit să-i determine şi pe reprezentanţii ţărilor plasate de Bush pe axa răului să-şi schimbe discursul. Dar, atît istoria ONU cît şi delirantele discursuri, pline de ură ale lui Ahmadinejad şi Ghaddafi, spulberă speranţele într-o rapidă schimbare. În tot răul însă este şi un bine, crede ziarul citat: măcar o dată pe an , toată omenirea priveşte spre ONU. Iar Ahmadinejad a dovedit din plin că a fost şi este un pericol real pentru întreaga lume.

NÜRNBERGER NACHRICHTEN salută intenţia „istorică” a preşedintelui Obama de a reda Naţiunilor Unite importanţa lor originară, dar, în acelaşi timp, avertizează că a sosit momentul trecerii de la vorbe la fapte şi în domeniul dezarmării nucleare, prin semnarea şi de către Statele Unite, a acordului de interzicere a testelor nucleare. Un astfel de gest ar dezamorsa şi conflictul cu Iranul, conchide cotidianul german.

Rezoluţia Consiliului de Securitate ONU, deşi este o doar declaraţie a bunelor intenţii, este dătătoare de speranţă, scrie EL PAIS, reamintindu-le cititorilor că interzicerea armelor chimice părea la vremea ei imposibilă şi totuşi, ea a devenit realitate.

Pentru a transforma dezarmare a din deviză în realitate – scrie THE INDEPENDENT - statele vor trebui să se aşeze la m asa tratativelor nu doar animate de îngustele lor interese proprii, ci şi de conştiinţa avantajelor globale pe care le prezintă dezarmarea nucleară . Nu se ştie încă dacă Obama va avea succes, dar toţi cei care nutresc dorinţa unei lumi fără arme nucleare ar trebui se roage pentru reuşita lu i, sugerează ziarul britanic.

Există oare riscul ca summitul G-20 să fie din nou un show al promisiunilor deşarte? – se întreabă DER STANDARD, referindu-se la temerile adversarilor reuniunii de la Pittsburgh, nemulţumiţi de faptul că, la un an de la izbucnirea crizei, crearea unei noi arhitecturi a lumii financiare a rămas la stadiul de pură intenţie. Ziarul atrage atenţia că, deşi cei 20 , care deţin 90 de procente din produsul intern brut al întregului glob, nu pot reforma lumea din temelie, pot totuşi pune frîu exceselor. Fiindcă , atunci cînd băncile sunt salvate cu miliarde de la stat, permiţîndu-şi în continuare să aco rde prime în valoare de milioane, dezbaterile nu mai pot avea funcţia unui simplu spectacol.

Dar cum economia dă deja semne de înviorare, presiunea unei iminente reforme scade. De aceea, Pittsburgh oferă şi ultima şansă de a reforma la nivel internaţional sistemul financiar şi bancar, avertizează LEIPZIGER VOLKSZEITUNG.

În sfîrşit – imaginea reconfortantă a unui fragment de realitate, alta decît politică, economică şi financiară, o oferă un reportaj, publicat în WIENER ZEITUNG, despre Festivalul George Enescu din Bucureşti şi despre directorul acestuia, Ioan Holender. Cînd primul acord răsună în Ateneul Român, eşti într-atît de copleşit de acustica sălii încît ţi-ai dori cît timp stai la Bucureşti să ţi-l petreci aici.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Petre Iancu