1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Frontex: Numărul refugiaţilor nu a scăzut

Criza refugiaţilor la graniţa externă a UE, în special în Grecia, a fost comentată de şeful Frontex, Fabrice Leggeri la Berlin. Problemele sunt numeroase.

default

Fabrice Leggeri

Situaţia în cifre: de la începutul anului, au existat 140 000 de treceri ilegale de frontieră în Uniunea Europeană. Cifra este cu aproximativ un sfert mai mică decât cea din decembrie anul trecut, însă cu 600 % mai mare decât cea consemnată la începutul anului 2015.

Cele mai multe cazuri, mai exact 82 000, au avut loc la graniţa turco-elenă. De asemenea, 6000 de treceri ilegale de frontieră s-au înregistrat din Libia către sudul Italiei. Aceste cifre au fost prezentate de Fabrice Leggeri, directorul Frontex (Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene).

40 la sută dintre refugiaţii sosiţi în Turcia sunt sirieni, a precizat Leggeri. Cei mai mulţi dintre refugiaţi vin, însă, din Afganistan, Irak, Pakistan, Iran şi de pe continentul african.

1000 de lucrători ai Frontex în Grecia

Principala sarcină a Frontex, respectiv securizarea graniţei externe a UE, se află în prezent în centrul dezbaterii europene privind refugiaţii. Cancelara Angela Merkel este încrezătoare că protejarea mai eficientă a graniţelor externe va diminua numărul foarte mare al refugiaţilor. În context, şefa executivului de la Berlin speră ca alte state să spună "da" preluării de refugiaţi, lucru respins categoric de multe ţări tocmai din cauza vulnerabilităţii actuale a graniţelor externe.

La finele anului 2015, Frontex a început o nouă misiune în Grecia, la care participă 775 de agenţi ai instituţiei. Aceştia sunt activi la graniţă, pe ambarcaţiuni şi avioane, fiind, printre altele, "experţi în descoperirea de documente falsificate", mai menţionează Leggeri.

Încă de la începutul anului 2014, Frontex are, într-o altă misiune, 283 de lucrători la faţa locului. Aceştia se implică în special în procesul de înregistrare a refugiaţilor. Misiunea are la dispoziţie inclusiv 15 ambarcaţiuni de prim ajutor.

O sumedenie de probleme

Agenţii Frontex decid împreună cu autorităţile din Grecia în ce măsură un refugiat are dreptul de a rămâne în Europa. Cine nu are dreptul la azil poate rămâne cel mult o lună în Grecia, după care trebuie să se întoarcă în Turcia. Teoretic.

Uniunea Europeană a convenit asupra unui acord de readmisie cu Turcia. Implementarea acestuia este însă anevoioasă, se plânge directorul Frontex. "Practic, niciun migrant nu poate fi retrimis în Turcia". La fel de dificilă este trimiterea migranţilor în state terţe. Aceste ţări refuză preluarea migranţilor nu atât din motive operative, ci politice, presupune Leggeri.

Acesta spune că, în ultimul an, Frontex a trimis înapoi 3500 de migranţi . În cele din urmă, mulți au rămas în Grecia. În general, UE ar putea, să "aștepte mai mult din partea Turciei", este de părere Leggeri. În special la capitolul combaterii traficanţilor de persoane.

O altă problemă: înregistrarea refugiaţilor nu funcționează foarte bine. Cu toate acestea, situația s-a îmbunătăţit simţitor din vara trecută până acum. Acest lucru se datorează şi ajutorului acordat Greciei de către Frontex pentru achiziţionarea echipamentului necesar preluării amprentelor digitale. Situația va fi mult mai bună în clipa în care vor exista aşa-numitele "hotspots", care vor permite înregistrarea centrală a refugiaţilor.

Mai mult buget, dar personal insuficient

Anul trecut, Frontex a beneficiat de un buget semnificativ mai mare pentru "probabil cea mai mare misiune din istoria agenţiei". Bugetul a crescut de la 94 la 142 de milioane de euro. Numai misiunile de salvare pe mare costă 100 de milioane pe an, spune Leggeri. În 2016, bugetul crește la un sfert de miliard, iar la anul va fi de aproximativ 320 de milioane de euro. Biroul agenției este la Varșovia, unde lucrează în prezent 320 de angajați.

Oficialii locali, precum şi vasele sau aeronavele implicate în misiunile de la Marea Mediterană sunt oferite Frontext de către statele UE. Aşadar, chiar dacă Frontex primeşte mai mulți bani, agenția este în continuare dependentă de ajutorul țărilor din UE. Or, exact acest lucru constituie o problemă în clipa de faţă. Există o lipsă de personal adecvat, consideră Leggeri. Şeful Frontex înţelege însă foarte bine că statele au nevoie de proprii agenţi.

Ce se va întâmpla de acum înainte? Dacă afluxul de migranţi la graniţe va rămâne ca acum, "situaţia nu este chiar atât de rea", spune oficialul Frontex. Însă câtă vreme focarele de criză din Libia şi Siria nu vor dispărea, nu se poate vorbi despre soluţii pe termen lung.

În 2015, se arată într-o evaluare a agenţiei, au avut loc 1,8 milioane de intrări iregulare în spaţiul Schengen, o cifră care conţine însă şi înregistrările multiple. Frontex nu crede că numărul migranţilor va scădea. În această situaţie, spune directorul instituţiei, nici gardurile, nici soluţiile la nivel naţional nu ar fi foarte eficiente, fiind nevoie de cooperare la nivel european. Un plan "B" nu poate exista, este de părere Fabrice Leggeri.