1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Frica de imigranţi în UE

După introducerea unei directive privind returnarea imigraţilor ilegali (Return Directive), aprobată şi de Parlamentul European, deputaţii europeni vin cu încă o propunere menită să combată munca la negru.

default

Toleraţi în UE

Este vorba de raportul deputatului italian Pier Antonio Panzeri, în care se notează următoarele aspecte: munca nedeclarată şi economia subterană afectează economia şi nu oferă protecţie lucrătorilor.

Europa nu mai face faţă fluxului de imigranţi

Mai mult, munca la negru este în detrimentul consumatorilor, reduce veniturile fiscale şi conduce la o concurenţă neloială între întreprinderi. Într-adevăr, în unele state membre munca nedeclarată reprezintă 20% din PIB iar în Europa peste un milion de persoane trec anual graniţa ilegal. De fapt, acesta este motivul principal - Europa nu mai face faţă fluxului de imigranţi.

Sigur, acest fapt nu se poate spune pe faţă. Deputaţi europeni au găsit alte motive, cel mai des invocat fiind protecţia socială inexistentă. Ca atare, deputaţii propun inspecţii mai stricte, îmbunătăţirea stimulentelor pentru angajarea legală şi crearea unor canale de migraţie legală.

Mesajul indus este „nu avem nevoie de voi”

Pe de altă parte, atunci când vine vorba de cetăţeni din statele UE, se cere recunoaşterea automată a calificărilor. Mai mult, statelor membre, care au aplicat regimuri tranzitorii privind libera circulaţie a lucrătorilor în Uniunea Europeană, „li se solicită să îşi deschidă piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii din toate noile state membre, având în vedere că restricţiile de acces pe piaţa forţei de muncă, în afară de faptul că sunt contrare principiilor fundamentale ale Uniunii Europene şi spiritului european, determină recurgerea la munca nedeclarată”.

Comisia Europene a tras la răspundere, în faţa Curţii de Justiţie, acele state membre care nu au integrat încă în legislaţia naţională recunoaşterea automată a calificărilor obţinute în noile state membre.

Danemarca, de exemplu, refuză în continuare să recunoască diplomele obţinute în noile state membre, inclusiv România. În fapt, mesajul statelor membre pentru imigranţii provenind din Uniunea Europeană este unul evident: emigraţia este tolerată, dar nicidecum binevenită, aşa cum cere un principiu de bază al UE, trâmbiţat pe de la Atlantic la Marea Neagră, dar rareori respectat - libertatea de mişcare.

Pactul pentru Imigrare şi Azil, prezentat ca o prioritate a preşedinţiei franceze, Directiva privind returnarea, inclusiv textul devenit lege, care priveşte persoana expulzată cu interdicţie de readmisie valabilă pe tot teritoriul UE, măsurile luate de Italia privind adulţii şi minorii din taberele de nomazi, aprobate de Comisia Europeană, toate aceste proiecte, în realitate, nu ţin cont de statutul imigranţilor.

Frica de imigranţi

În condiţiile deteriorării fără precedent a pieţei financiare, imigranţii sunt văzuţi adesea ca nişte competitori redutabili pentru „naţionali”, deşi Europa va avea în continuare nevoie de forţă de muncă, în special fiindcă localnicii sunt puţin interesanţi de „munca de jos”.

Maxime Tandonnet, consilier pe probleme de imigraţie al preşedintelui Nicolas Sarkozy:

“Analizele noastre indică nevoia unor state membre de a recurge la forţa de muncă a imigranţilor. Pe de altă parte, toţi ne confruntăm cu imigraţia ilegală, o problemă de securitate în ţările noastre, sursă de inegalităţi, umilire şi tratamente inacceptabile pentru imigranţii ilegali”.

Ilegali sau nu, imigranţii muncesc în serviciile casnice, industria hotelieră, sectorul alimentaţiei publică şi îngrijirile de sănătate, toate caracterizate prin niveluri scăzute de calificare, nesiguranţă a locului de muncă şi salarizare departe de normele admise. O realitate ce nu mai poate fi ascunsă.

Cât despre toleranţa zero, liderii europeni au renunţat rapid!