1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Frica în diverse variante

Spaima iscată de gripa porcină, cea provocată de infractorii romi şi manipulată de rasişti, precum şi teama de religia studiată obligatoriu în şcoli - iată câteva din chestiunile abordate de comentatorii Apuseni..

default

N-avem nevoie de terorişti ca să nu fim străini de spaime şi angoase

„Frica păzeşte bostănăria" – afirmă o vorbă din bătrâni. Dar frica de cei de altă culoare a pielii, de altă religie sau etnie, la care fac apel formaţiunile extremiste de dreapta din Ungaria spre a-şi răspândi mesajul de ură, e departe de a fi bună. Sub titlul "Vânătoare de ţigani" cotidianul berlinez taz semnalează azi că, în Ungaria, nu mai puţin de şapte romi au căzut victimă unor asasinate, în ultimele 6 luni.

Armele cu care aceşti oameni au fost ucişi sunt dintre cele mai diverse – de la "cocteiluri Molotow, la puşti de vânătoare, grenade şi o armă de foc încă neidentificată". Autorităţile de la Budapesta au creat o amplă comisie specială însărcinată cu investigarea acestor crime. În răstimp, incitările la ură ale extremiştilor de dreapta care invocă asiduu aşa-numita „delincvenţă ţigănească" a creat "în anumite părţi ale Ungariei o atmosferă de pogrom", mai relevă cotidianul.

Potrivit ziarului berlinez, "în Ungaria trăiesc aproximativ 600.000 de romi". Ei reprezintă "cea mai numeroasă minoritate din ţară, mulţi dintre ei fiind victimele marginalizării sociale şi ale sărăciei, dacă nu cumva înfundă puşcăriile, în care romii sunt, proporţional, net mai amplu reprezentaţi decât cetăţenii unguri de orice altă origine".

Se ştie că rasismul din Ungaria nu este un fenomen izolat în Europa, şi cu atât mai puţin în ţările ex-comuniste. Unul din efectele cele mai grave ale comunismului l-a reprezentat erodarea valorilor tradiţionale ale societăţilor europene. Nu puţini comentatori evaluează în prezent în Germania eşecul încercării reintroducerii prin referendum a învăţământului religios obligatoriu în şcolile berlineze.

La stânga spectrului politic, Frankfurter Rundschau salută eşecul acestui plebiscit, calificând campania bisericilor în favoarea reintroducerii religiei ca materie obligatorie de studiu drept "prea puţin simpatică". Ziarul consideră mai utilă materia numită etică, una care, potrivit ziarului, ar fi mai adecvată societăţii multiculturale din care fac parte şi "musulmani şi evrei şi budişti şi atei". Fiindcă, studiind etica, toţi aceştia ar avea posibilitatea să înveţe în comun despre valorile necesare convieţuirii lor. "Iar cine vrea mai mult, poate alege religia ca materie opţională. Deci unde e problema?" - se mai întreabă ziarul din Frankfurt.

Răspunsul i-l oferă Rhein-Neckar Zeitung. Ziarul din Heidelberg notează: "În majoritatea lor, alegătorii au spus nu religiei. Încă şi mai mulţi au refuzat să se prezinte la urne. Eşecul campaniei pro-religie fusese previzibil. Trăim în vremi antireligioase. Dar un stat care defineşte religia astfel încât s-o considere doar ca o ofertă adiţională îşi neagă rădăcinile şi trecutul. A învins la Berlin iniţiativa pro-nimic", mai regretă ziarul german.

La rândul lor, bisericile se tem de eventualitatea ca rezultatul plebiscitului berlinez să încurajeze şi alte regiuni şi oraşe să procedeze la expulzarea religiei din curicula şcolară.

Nu ducem lipsă nici de alte variante de spaime şi temeri. Asupra lumii s-a abătut mai nou şi frica de gripa porcină. "Frica a revenit", scrie Leipziger Volkszeitung, amintind de abia aplanata alertă provocată de gripa aviară. Or, de această dată, ingredientele molimii sunt, potrivit ziarului, încă şi mai alarmante, întrucât ar putea isca şi mai lesne o epidemie de proporţii globale. Maerkische Oderzeitung trimite în context la avertismentele OMS şi elogiază autorităţile mexicane, care, spre deosebire de China comunistă în cazul gripei aviare, "au reacţionat grabnic şi au procedat la o rapidă informare" a Comunităţii Internaţionale, "dând naţiunilor posibilitatea să-şi ia măsuri de precauţie".

Autor: Petre M. Iancu

Redactor: Medana Weident