1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Franța: controversă pe marginea legii serviciilor secrete

Parlamentul francez a votat în favoarea noii legi a serviciilor secrete, prin care acestea primesc atribuții sporite în ceea ce privește supravegherea. Legea oferă șanse noi, dar implică și riscuri.

Franța are o nouă lege privind actele de supraveghere întreprinse de serviciile de informații, după ce Parlamentul de la Paris a ratificat actul normativ. În favoarea acestuia s-au pronunțat, în ambele camere legislative, atât socialiștii aflați la guvernare, cât și conservatorii din opoziție. În acest fel, statul francez este îndreptățit la măsuri ample de prevenire a amenințărilor digitale.

În dezbaterea publică a proiectului a fost atins cu precădere un aspect major: combaterea terorismului. Acesta este însă doar unul din punctele reglementate de noua lege. Alte cinci aspecte intră sub efectul acesteia: apărarea independenței naționale și a integrității teritoriale; "interesele esențiale" ale politicii externe a Franței; interesele economice, industriale și științifice ale țării; prevenirea tuturor tentativelor de subminare a ordinii publice și lupta împotriva criminalității organizate.

Cutii negre și semnale slabe

Radicalii islamiști din Franța, în vizorul serviciilor secrete

Radicalii islamiști din Franța, în vizorul serviciilor secrete

Pentru a implementa aceste obiective, cele șase agenții de servicii de informații ale Franței au primit atribuții mult extinse. Ele pot instala așa-numite "cutii negre" la furnizorii de Internet și la siteurile de social media. Aceste dispozitive nu preiau conținuturi, ci înregistrează datele de conectare. În acest fel este vizată interceptarea așa-numitelor "semnale slabe": este vorba de date de conectare care ar indica potențiale pericole, precum pregătirea unor atentate teroriste. Aceste riscuri nu pot fi citite direct din datele înregistrate de cutiile negre, ci trebuie interpretate de serviciile de informații. În cazuri suspecte, ele pot decide anchetarea identităților utilizatorilor interceptați. Datele vor fi preluate la nivel central. Legea mai prevede înregistrarea apelurilor telefonice și a comunicațiilor online ale persoanelor aflate sub suspiciune.

Juridic, utilizarea noilor instrumente va fi verificată de o instituție nouă - Comisia Națională de Controlare a Tehnicilor de Spionaj. Aceasta va trebui să se pronunțe pentru fiecare caz în parte. Instituția îl va autoriza apoi pe premier să ia măsurile necesare. În caz de "maximă urgență", premierul Franței poate însă lua decizii și fără consultarea noii Comisii.

Logica suspiciunii

Cei care se opun legii au criticat-o deosebit de dur. Amnesty International, Liga Drepturilor Omului și alte organizații similare au calificat legea într-o declarație comună drept "liberticide" - adică act de ucidere a libertății. Într-un interviu cu Amnesty International, juristul și eseistul Denis Salas a declarat că, în opinia sa, legea are un defect major: ea vizează persoane despre care doar se bănuiește că ar putea fi periculoase. Legea nu se bazează pe dovezi, ci doar pe prezumţii în ceea ce privește pericolul reprezentat de anumiți suspecți. "Astfel cade victimă 'delincventul potențial'. El nu a făcut de fapt nimic rău, dar este suspectat oricum. În acest fel se sacrifică libertatea pe baza unor simple presupuneri."

Un argument similar a prezentat în paginile cotidianului "Le Monde" jurnalistul rus Evgeny Morozov, specializat în analizarea urmărilor politice ale revoluției digitale. Legea riscă să transforme rapid prea multe persoane în suspecți. "Dacă există algoritmuri care ne pot recomanda filme care ne-ar putea plăcea, de ce nu ne-ar putea semnala în aceeași logică și suspecți pe care i-am putea ancheta?" Morozov mai arată că punctul privind asigurarea "intereselor politicii externe a Franței" nu este definit concret și permite prea mult spațiu de manevră.

Servicii secrete la limita capacităților

Ministrul de Interne, Bernard Cazeneuve

Ministrul de Interne, Bernard Cazeneuve

Susținătorii legii, mai ales premierul Manuel Valls și ministrul de Interne Bernard Cazeneuve, apără noile reglementări: "Descoperirea, analizarea și înțelegerea pericolelor care planează asupra Franței înseamnă să garantăm securitatea țării", a postat Valls pe pagina oficială de Twitter a guvernului francez. El a arătat că, în prezent, 1730 de cetățeni francezi sunt implicați direct sau indirect în sprijinirea jihadiștilor din Siria și Irak. Mai puțin de jumătate dintre jihadiștii de origine franceză ar fi fost identificați înainte de plecarea acestora spre țările menționate.

Ministrul Cazeneuve a explicat că statul francez supraveghează în prezent 3000 de persoane considerate potențial periculoase. Serviciul francez de securitate internă ar dispune doar de aproximativ 3000 de agenți. "Avem deci nevoie de noi mijloace tehnologice și juridice, precum și de personal și resurse noi." Serviciul ar urma să angajeze încă 500 de persoane.

Peste cinci ani, Parlamentul francez va analiza eficacitatea noilor măsuri. Până atunci, cetățenii au la dispoziție timp de analiză a costurilor și beneficiilor noilor prevederi care schimbă balanța dintre libertate și securitate.