1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Franţa: punct şi de la capăt

În campania electorală, preşedintele francez Nicolas Sarkozy se bucură de sprijinul cancelarului Angela Merkel. Analiştii cred totuşi în victoria contracandidatului socialist Francois Hollande.

Cu puţină vreme înaintea alegerilor prezidenţiale din Franţa, publicistul Nicolas Baverez nu le-a putut oferi veşti bune cititorilor săi. "Scrutinul reprezintă ultima şansă pentru modernizarea ţării pe căi democratice. Dacă nu se schimbă ceva, începând din vară, pieţele vor face legea" - nota Baverez în ultimul său editorial în Le Point.

Franţa - viitoarea victimă a crizei euro? Pentru contracandidatul lui Sarkozy, Francois Hollande, o asemenea dezbatere în preambulul primului tur de scrutin (22 aprilie) nu e deloc binevenită. Consilierul formaţiunii socialiste, Jacques-Pierre Gougeon, respinge scenariul unei Franţe doborâte de probleme: "În prezent, Franţa nu are greutăţi în a-şi vinde obligaţiunile de stat. Plătim dobânzi ceva mai mari şi, fireşte, nu ne e uşor, dar suntem departe de situaţia dramatică în care se găsesc anumite ţări europene". 

Franţa la mâna partenerilor europeni? O imagine înfricoşătoare pentru Francois Hollande care preferă mai degrabă să formuleze cereri la adresa Europei, cum ar fi o renegociere a Pactului Fiscal cu sancţiuni mult mai aspre pentru ţările care nu reuşesc să-şi controleze bugetele. O intenţie percepută la Berlin ca o ameninţare mai ales în condiţiile în care iniţiativa unui asemenea acord i-a aparţinut cancelarului Merkel.

În opinia lui Renaud Dehousse, de la Centrul pentru Studii Europene al renumitei universităţi pariziene Sciences Po, declaraţiile lui Hollande sunt mai puţin un semnal către partenerii din comunitate şi mai mult o strategie de politică internă. Dehousse crede că atât Hollande cât şi Sarkozy sunt prinşi în dilema alegătorului. Voturile decisive în cel de-al doilea tur de scrutin (6 mai) vor veni numai din partea radicalilor şi a euroscepticilor - adaugă Dehousse.

Pentru Nicolas Sarkozy aceştia vor fi reprezentanţii formaţiunii de extremă dreapta Front National, iar pentru Francois Hollande vor fi susţinătorii frontului de stânga (Front de Gauche). "De ce foloseşte Hollande cuvântul renegociere? Pentru că ştie că printre alegătorii prezenţi la urne în cel de-al doilea tur se vor număra şi mulţi dintre cei care la referendumul din 2005 s-au opus Constituţiei Europene", susţine reprezentantul Centrului pentru Studii Europene. 

Frankreich Wahl Wahlen Francois Hollande Nicolas Sarkozy

Francois Hollande şi Nicolas Sarkozy

Hollande - Un gest simbolic

Potenţialele cereri lansate către partenerii europeni sunt mai degrabă un artificiu de marketing, bănuieşte Yann-Sven Rittelmeyer de la Institutul pentru Studii Internaţionale (ifri). "Încă nu e clar ce vrea Hollande, dar cea mai simplă interpretare ar fi că este vorba despre un gest simbolic". De exemplu, Hollande ar putea propune un protocol adiţional la actualul Pact Fiscal cu măsuri privind creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă.

Hollande însuşi - susţine consilierul formaţiunii socialiste, Jacques-Pierre Gougeon - a recunoscut necesitatea măsurilor de austeritate în Europa şi, în principiu, a aprobat Pactul. "Nu vrem să distrugem totul. Părţii (n.r. a Pactului Fiscal) care ar urma să fie păstrată i se vor adăuga şi alte elemente cu scopul de a echilibra tratatul", spune Gougeon.

Făcând abstracţie de propunerile cu care Hollande s-a lansat în campania electorală, pe scena politicii europene adversarul preşedintelui Sarkozy trece drept o filă nescrisă. Pentru că, în trecut, nu a condus niciun minister, candidatul socialist nu a avut tangenţă cu partenerii europeni. Atât Angela Merkel cât şi alţi conservatori aflaţi în fruntea unor guverne sau state europene au refuzat întâlniri cu acesta în timpul campaniei electorale. Profesorul Dehousse crede totuşi că Hollande are o imagine bună în Europa.

Ani la rând acesta a făcut parte din cercul fostului preşedinte al CE Jaques Delors şi, în 2005, a susţinut adoptarea Constituţiei Europene. Hollande nu numai că a încurajat mereu demersurile Europei unite, dar se numără şi printre puţinii adepţi din Franţa ai integrării supranaţionale - o perspectivă promovată de Monnet şi Schuman.

"În aceea ce mă priveşte este un aspect foarte important. În caz că va câştiga alegerile, germanii vor avea de-a face cu un şef de stat mult mai apropiat de poziţia clasică a Germaniei privind politica europeană comună decât înaintaşul său, Sarkozy" - afirmă Dehousse.

Un viitor tandem Merkel-Hollande?

Sarkozy und Merkel Regierungskonsultationen in Paris

"Merkozy" - A.Merkel şi N.Sarkozy

Deoarece politica externă a Franţei s-a aflat undeva la periferia campaniei electorale, partenerii Parisului vor trebui să aibă răbdare pentru a-şi face o idee asupra lui Francois Hollande. Tradiţional, după ce au loc schimbări la putere, prioritare sunt chestiunile de politică internă. Înainte de instalarea unui nou guvern la Paris şi de alegerile parlamentare din vară nu sunt aşteptate iniţiative pe plan extern.

Pe termen mediu nimic nu pare a fi împotriva unui tandem Merkel-Hollande, crede cercetătorul Yann-Sven Rittelmeyer: "Au nevoie de un timp de acomodare. La fel a fost şi în relaţia Merkel-Sarkozy. Şi fiindcă personalitatea fiecăruia joacă un rol important, la început şi relaţia dintre cei doi oameni de stat a fost foarte complicată", afirmă Rittelmeyer.

În privinţa caracterului, Hollande s-ar putea potrivi mai bine cu Angela Merkel decât o face Sarkozy. Atât candidatul francez cât şi renumitul cancelar german sunt rezervaţi în public, dar plini de umor printre apropiaţii lor. Rămâne întrebarea dacă şi pieţele financiare le vor acorda un respiro pentru acomodare.