1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Franţa alunecă vertiginos spre dreapta

Principalele teme abordate de presa germană şi internaţională sunt remanierea guvernamentală din Franţa şi întâlnirea Putin-Poroşenko de la Minsk.

Hollande şi Valls

Hollande şi Valls

Cu privire la criza guvernamentală din Franţa, ziarul bavarez Münchener Merkur comentează: cel mai important partener al Germaniei din întreaga lume, cu care ne împărţim chiar şi moneda, ameninţă să încapă pe mâinile extremei drepte. Preşedintele lipsit de noroc al Franţei, Francois Hollande, încearcă în prezent să mai schimbe ceva, deşi orologiile din Paris au bătut deja de mai mult timp miezul nopţii. După reformele lui Schroeder, în Germania a mai trecut o jumătate de deceniu până când au început să se arate la orizont vestitorii relansării economice. Or, Hollande nu dispune de atâta timp. Ultimul serviciu pe care Hollande l-ar putea face ţării sale ar fi să reinstaureze un climat optimist într-o societate deprimată şi s-o ţină departe de frâiele puterii pe Marine le Pen, candidata la preşedinţie a Frontului National, de dreapta. Dar, fără ajutorul cancelarului german, locatarul de la Elysee nu are nicio şansă.

Ziarul parizian de stânga Liberation consideră pe marginea aceluiaşi subiect: "Mai bine singur decât în societate proastă. Ajunşi în coada tuturor sondajelor şi confruntaţi cu o criză politică severă, preşedintele Hollande şi premierul Manuel Valls mizează totul pe o singură carte. Ei spun că nu există decât o singură soluţie: liberalismul social, realismul de stânga şi compromisul social-democrat. Reprezentanţii acestui curent sunt în parte noi şi promiţători. Omul compromisului moale (Hollande) s-a decis însă, forţat de împrejurări, pentru o linie dură.

Cotidianul de Volkskrant care apare la Amsterdam analizează evoluţiile de pe scena politică a Franţei din următoarea perspectivă: "Pozitiv este că Hollande a demonstrat dârzenie prin remanierea pe care a impus-o. Preşedintele s-a debarasat de adversarii politici din propria sa tabără, menţinându-se neabătut pe calea liberalismului social. Politica sa de austeritate corespunde cerinţelor Bruxellesului iar restul Europei poate să răsufle uşurat. Din nefericire însă, această interpretare optimistă este contrazisă de realitatea politică şi economică din ţară. Este evident că Hollande devine tot mai izolat din punct de vedere politic. Iar dacă există cineva în politica Franţei care să profite de evoluţiile actuale, aceasta se află de cealaltă parte a baricadei. Este Marine Le Pen, şefa Frontului Naţional (FN), de orientare eurosceptică. Nu poate fi o evoluţie liniştitoare pentru restul Europei."

Ziarul bulevardier Expressen care apare la Stockhlom rezumă: "Socialistul Hollande a câştigat alegerile cu frumoasa promisiune că este capabil să stimuleze economia şi să reducă şomajul. Iar electoratul dorea o schimbare la vârf, fiindcă era sătul de Sarkozy. Dar criza economică îşi vede în continuare de mersul ei..."

Celălat subiect intens dezbătut de presa europeană este întâlnirea preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, desfăşurată la Minsk în plină criză ruso-ucraienană. Ziarul Le Monde se întreabă în context: "Ce poate fi aşteptat de la astfel de discuţii în contextul în care tancuri ruseşti operează pe teritoriul ucrainean? Situaţia din Ucraina nu este doar confuză, ci explozivă. Nu se duce lipsă de crize în lume, dar aceasta este localizată în inima Europei. Este responsabilitatea şefilor de stat şi de guvern ai UE să se ocupe de această criză, cu duritate şi în unitate, fără a se lăsa traşi pe sfoară de ruşii lui Putin."

Gazeta Wyborcza, ziar care apare la Varşovia, consideră că lungimea discuţiilor tete a tete Putin-Poroşenko (aproape două ore) este teoretic un semn bun. La capătul întrevederii, preşedintele de la Kiev a anunţat consultări cu reprezentanţi ai conducerii armatelor rusă şi ucraineană şi ai trupelor de grăniceri. Ţelul este "regularizarea" situaţiei de la frontiera prin care Rusia trimite armament separatiştilor. "Să fie asta voinţă sinceră? Să fie o nouă tactică de învăluire a lui Putin? Semnalele de la Minsk nu sunt, din păcate, încurajatoare."

La fel de pesimist este şi comentariul găzduit de Märkische Oderzeitung care apare la Frankfurt pe Oder. "Cine s-a aşteptat la o încetare a luptelor din estul Ucrainei după întâlnirea Putin-Poroşenko îşi vede speranţele înşelate. Arestarea unor paraşutişti ruşi în regiunea Doneţk, de către armata ucraineană, demonstrează clar că Moscova participă şi militar la lupte. Din nefericire, întâlnirea unor reprezentanţi de rang înalt ai UE cu preşedinţii de la Moscova şi Kiev are loc cu o întârziere de un an. Regiunea ar fi fost scutită de multe suferinţe dacă UE ar fi explicat din timp că apropierea Ucrainei de instituţiile comunitare trebuie să ţină cont şi de interesele Rusiei. Această întârziere a fost plătită în regiunea Doneţk cu moartea a peste 2000 de oameni şi cu sute de mii de refugiaţi".