1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Fracturile Est-Vest se adâncesc

Europa occidentală și Statele Unite par să se fi despărțit cât privește sensul pe care îl oferă democrației, ceea ce ar putea fi chiar evenimentul capital al secolului XXI.

În ajunul festivităților dedicate zilei naționale a Franței, la care vor participa și cancelara Germaniei Angela Merkel, dar și președintele Statelor Unite, Donald Trump, președintele Emmanuel Macron a dat un interviu unui grup de 12 ziare germane și cotidianului franțuzesc ”Ouest-France”, în care și-a expus viziunea despre Europa și despre lume. Interviul pare a fi orientat, cu precădere, către cititorii germani, căci proiectele sale cu privire la Europa au nevoie în primul rând de acceptul Germaniei. Să reținem doar un aspect: în opinia președintelui Franței, Germania profită de slăbiciunile zonei euro și s-ar cuveni, în consecință, să cheltuiască mai mulți bani pentru investiții europene de natură să echilibreze situația. El a făcut și o comparație destul de elocventă: ”Dacă în Franța nu ar fi existat niciun transfer între regiunea pariziană și departamentele rurale, unitatea națională s-ar fi destrămat demult”. Lucrurile acestea sunt de la sine înțelese pentru francezi, dar s-ar putea ca germanii să fie puțin surprinși.

Din perspectivă românească este interesant să vedem în ce măsură recent regăsita concordie germano-franceză va alimenta proiectele de integrare cu mai multe viteze. Iar interviul acesta este în mare măsură edificator. ”Europa are deja mai multe viteze”, a fost prima frază a acestui interviu în care regăsim, într-o formă identică, declarația pe care o făcea la Berlin cancelara Angela Merkel în conferința de presă susținută împreună cu președintele României. Iar ca probă că nu intenționează să facă concesii Estului, noul lider de la Paris a spus că va petrece o parte a verii pentru a discuta cu părțile implicate despre subiectul muncitorilor detașați, precizând că ”Germania este de partea noastră în această bătălie”. Termenii folosiți nu mai lasă loc la nicio îndoială că asistăm la o fractură în interiorul UE, chiar dacă toată lumea se străduiește să minimalizeze acest fapt.

Dar nu e vorba numai de transferul muncitorilor ieftini din Est pe șantierele din Vest, ar fi prea puțin, ci de subiecte mult mai importante. Căci iată ce spune Macron cu privire la angajamentele de natură militară la o săptămână după discursul președintelui Donald Trump de la Varșovia: ”Germania nu are aceleași capacități de intervenție operațională, dar ea poate în schimb să ofere sprijin efortului european. Nu îmi revine mie să spun dacă Germania ar trebui să facă mai mult. Dar opinia mea este că trăim într-o lume tot mai nesigură. A crede că putem trăi sub umbrela cuiva mi se pare naiv și, de altfel, cancelara a spus-o și ea cu claritate. Noi, europenii trebuie să ne asumăm pe cont propriu toate responsabilitățile.”

Nu se putea mai clar de atât. Dacă ar fi spus-o doar șefa guvernului de la Berlin, ar fi fost încă insuficient, dar odată ce Franța, prima putere militară europeană după plecarea Marii Britanii, a confirmat-o, suntem nevoiți să luăm act ca de o orientare politică reală cu mari consecințe pe termen lung.

Așa cum am văzut prea bine la Varșovia, polonezii au preluat conducerea unei proto-alianțe a Europei de Est care se pune explicit și programatic sub umbrela americană, aceea pe care Emmanuel Macron o consideră neplauzibilă. Și nu doar pentru că s-ar îndoi că administrația americană ar veni în ajutorul Franței sau Germaniei (în realitate cine le-ar putea amenința?), ci mai curând din motive de ordin ideologic, adică acele motive insesizabile în țările care trăiesc în orizontul strict al supraviețuirii materiale, ca România din păcate. Iată un extras mai lung în care definește Europa prin raportare la restul lumii, inclusiv la Statele Unite: ”Noi europenii, spune Macron, reprezentăm astăzi singurul spațiu geografic în măsură să apere valorile democratice și libertatea, preocupat fiind în același timp de subiectul egalității și echilibrelor sociale, și care protejează bunurile comune ale planetei, climatul și educația pentru toți.”

Pe de altă parte - spune în continuare Macron - dar acest lucru nu ar trebui să ne mire, căci și-a croit un stil din aceasă dialectică a opozițiilor - ”avem nevoie de Statele Unite ale Americii”. Și continuă elogios: ”Statele Unite sunt cei mai importanți parteneri ai noștri în termeni de informații secrete, în termeni de cooperare militară, în termeni de luptă împotriva terorismului”.

Pentru cetățenii din Est mesajul principal rămâne însă prima parte, adică aceea care definește SUA ca pe o putere cu democrație deficitară, afirmație care poate îi va lăsa pe americani cu totul indiferenți, dar care se va răsfrânge mai mult asupra țărilor din Est, care tocmai au primit o binecuvântare americană. Evenimentul cel mai important la care asistăm nu este unul militar, economic sau diplomatic, ci unul ideologic. Europa occidentală și Statele Unite par să se fi despărțit cât privește sensul pe care îl oferă democrației, ceea ce ar putea fi chiar evenimentul capital al secolului XXI.

Iată de ce, comentând în articolele anterioare poziția oficială a României, ni s-a părut că nu pare conștientă de dimensiunea faliei care se crează în raporturile intercontinentale, deși din punct de vedere practic nu am putea să reproșăm nimănui nimic. Am semnalat doar riscul ca, însuflețiți de un optimism excesiv, liderii diplomației de la București să nu ia în serios semnele rău prevestitoare și, guvernați de o perspectivă excesiv pragmatică, să subestimeze forța ideologiilor.