1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Fosta capitala culturala europeana Sibiu in 2008

Ce a ramas dupa 2007? Ce s-a schimbat in mentalitatea locuitorilor? Va redeveni Sibiul o provincie?

default

"Luminile s-au stins ... cultura a plecat acasa." Cu aceste cuvinte melancolice titra un ziar local un articol despre Sibiu dupa marele an 2007, care deplange linistea de pe strazi si lipsa evenimentelor culturale de anvergura in ianuarie 2008. Centrul Sibiului pare mai linistit, cativa turisti se plimba prin zapada care se topeste incet, bucurandu-se ca pot achizitiona suveniruri cu capitala culturala a anului 2007 la jumatate de pret. Toate chioscurile cu suveniruri au ramas, la fel ca infrastructura imbunatatita si frumoasele piete si cladiri renovate. O tanara informaticiana din Sibiu se opreste in fata unuia dintre ele si isi alege un rucsac albastru cu inscriptia "Sibiu 2007". Din nostalgie? Nu, Sibiul va ramane mereu capitala noastra culturala, par sa spuna trecatorii, care privesc rucsacul cu simpatie si un zambet din care nu lipseste o umbra de patriotism local.

Oare chiar s-au stins luminile? Cu siguranta ca nu. Localurile si cafenelele nenumarate sunt arhipline, chiar si in zilele lucratoare. Intr-o cafenea italiana s-a adunat un grup de studenti de la Facultatea Lucian Blaga, care nu cred nici macar pentru o secunda in stingerea elegiaca a luminilor sibiene. Anul 2007 a schimbat foarte multe, este de parere Valentin Radu, un student al facultatii de filosofie, in varsta de 23 de ani:

Rumänisches Sibiu Hermannstadt wird Kulturhauptstadt Europas 2007

"Impresia pe care o am in urma anului de capitala culturala este ca daca Sibiul era mai amortit inainte, acum s-a trezit de-a binelea cu ajutorul acestei oportunitati pe care a avut-o in colaborare cu Ducatul de Luxemburg. Important este ca starea aceasta mai vie, mai animata a orasului sa se mentina si in anii viitori."

Valentin Radu considera ca s-a schimbat ceva si in constiinta sibienilor: momentul 2007 a consolidat identitatea sibiana, care inainte era ceva mai difuza. Tanarul sibian nu are de gand sa paraseasca cetatea transilvana pentru a se stabili in capitala sau intr-un oras mai mare. Increderea in oportunitatile pe care le ofera fosta capitala culturala si mandria de a fi sibian sunt sentimente pe care le impartaseste multa lume, este de parere si socioloaga Nadia Badrus:

"Cred ca de cand au aflat ca Sibiul este capitala culturala si cu atat mai mult dupa ce a fost capitala culturala, sibienii au castigat un sentiment de mandrie, un fel de: iata ca se poate si aici, se poate realiza ceva bun, ceva de calitate, iata ca suntem apreciati si intre orasele din Romania, si intre orasele din Europa, si in afara de aceasta, performantele culturale foarte numeroase care au fost in acest an in Sibiu, i-au apropiat pe sibieni de cultura. Cultura nu a mai fost perceputa ca ceva foarte elitist, ca ceva ce nu ne priveste si pe noi, ci dimpotriva, ca ceva accesibil. Au fost foarte multe evenimente culturale care s-au desfasurat pe strada, in pietele centrale sibiene, si unde accesul era foarte lesnicios, inclusiv pentru persoane care altminteri nu ar fi reusit sa ia parte, de pilda parinti cu copii foarte mici, si care veneau cu carucioarele ca sa-i asculte pe cei trei tenori din Germania sau pe Goran Bregovic."

Hermannstadt, europäische Kulturhauptstadt 2007

Socioloaga din Sibiu s-a bucurat din plin de acest an atat de bogat in evenimente culturale. In doar 365 de zile, au avut loc peste 2.000 de manifestari culturale cat se poate de variate: de la spectacole pirotehnice pana la concerte ale unor vedete internationale ca Scorpions sau Jethro Tull, Festivalul International de Teatru, Festivalul Astra Film Fest sau colocviul international despre "Experienta Eului in literatura europeana" si multe altele. Si numarul turistilor care au venit in 2007 in capitala culturala europeana este impresionant: peste 700.000 de persoane au vizitat Sibiul, iar aproape jumatate dintre ei sunt turisti straini. Numarul vizitatorilor este dublu fata de anul 2006 si chiar triplu fata de 2005. Printre strainii incantati de capitala culturala se numara si profesorul Hubert Gronen din Aachen, care va ramane la Sibiu pana in anul 2011 in calitate de consultant de specialitate pentru scolile germane:

"A fost un an extraordinar, de la concertul formatiei Scorpions la noaptea de revelion si vizitele unor persoanlitati, de exemplu din delegatia din Luxemburg, dar si a presedintelui german Horst Köhler. Datorita capitalei culturale, am avut chiar ocazia sa stau de vorba personal cu presedintele german despre situatia din scoli – asa ceva nu se uita niciodata!"

Profesorul de limba engleza si franceza a constatat cat de repede creste vizibilitatea Sibiului pe plan international: prietenii din Germania au devenit tot mai curiosi sa afle cate ceva despre cetatea transilvana dupa ce au descoperit tot mai multe articole si materiale in emisiunile televizate consacrate Sibiului. Hubert Gronen s-a aratat impresionat in special de aspectul multicultural al orasului, in care etniile si confesiunile diferite convietuiesc pasnic, considerand ca acest fenomen constituie chiar "un model pentru intreaga Europa".

Hermannstadt Europäische Kulturhauptstadt 2007

Aceasta vizibilitate a orasului pe plan international si aspectul multiculturalismului se numara si printre prioritatile primarului Sibiului, Klaus Johannis, care a declarat :

"In mod paradoxal, noi suntem foarte des discutati din punctul de vedere daca am reusit sa facem suficienta cultura si suficient de sus. Nu acesta a fost scopul capitalei culturale, sa dovedim cuiva ceva, ci scopul a fost sa punem Sibiul in scena, sa aratam lumii care este cultura sibiana in momentul de fata, sa aratam ca exista culturi paralele care traiesc in acelasi oras si care, in mod paradoxal, cu tot paralelismul, produc si efecte de sinergie."

Aspectul multicultural si international caracterizeaza si Festivalul International de Teatru, unul dintre punctele culminante ale programului cultural din 2007. In timp ce in occident se organizeaza programe speciale pentru readucerea publicului in teatre, directorul Teatrului National Radu Stanca din Sibiu s-a confruntat cu intrebarea cum sa faca fata cererii enorme de bilete. La fiecare zi a festivalului au participat peste 82.000 de spectatori, dintre care peste 70 la suta erau tineri. Constantin Chriac, directorul teatrului Radu Stanca, este incantat de publicul sibian, care a reusit in ultimii ani sa se apropie de arta spectacolelor:

"Imi aduc aminte cand am adus primele spectacole de strada, care au fost o strategie de a sensibiliza publicul, de multe ori am fost injurat: "Ce inseamna spectacolele alea?!" Acum s-a creat un limbaj. Cu 7-8 ani in urma, cand apareau pe picioroange tot felul de artisti din Africa, babele se asezau in genunchi si isi faceau cruce. Acum, spectatorii judeca extraordinar fiecare spectacol, si nu intamplator sunt spectacole care raman un an, doi, trei in anumite parti din Romania, si in momentul in care vin la Festivalul International de Teatru de la Sibiu, sunt validate."

Photo of Sibiu, Romania

Fascinatia sibienilor pentru teatru si cultura nu este legata de anul 2007, de numarul impresionant al turistilor straini sau de investitii si reparatii. Multi asteapta de acum urmatorul Festival International de Teatru, care va avea loc in vara anului acesta. In plus, exista si noutati culturale fata de anul trecut: de pilda, Teatrul Radu Stanca organizeaza din 2008 in fiecare luna seri de poezie.

Nu vor lipsi nici Festivalul de Jazz si cel de Rock. Impresionantul spectacol "Faust", regizat de Silviu Purcarete, va fi montat in continuare intr-o hala dezafectata a uzinei Simerom, amenajata special pentru aceasta piesa. Nu se intrevede deci pericolul ca Sibiul sa devina o provincie culturala.

In cadrul unei mese rotunde organizate la Sibiu de "Dilema Veche", sub genericul "Sibiul - Capitala Culturala Europeana 2007. Ce a fost? Ce a ramas?" redactorul-sef al revistei, Mircea Vasilescu, a subliniat rolul important al asa-ziselor orase de provincie:

"Cel putin senzatia mea personala este ca Romania teoretic, practic, a depasit faza asta de centralism, si ca in multe orase din Romania se intampla pe plan cultural lucruri foarte importante si care nu sunt de interes local, ci sunt chiar de interes national sau chiar international, si putem spune la repezeala, incepand cu Sibiul: Festivalul International de Teatru e deja de nu-stiu-cati-ani aici."

Semnificatia descentralizarii se reflecta si in marile realizari culturale ale omenirii, cum ar fi impresionanta catedrala din Köln:

"Köln e un oras de provincie din punct de vedere administrativ, dar daca stai in fata domului din Köln, nu te gandesti neaparat ca germanii si-au stabilit capitala la Berlin – si ce importanta are asta?" a declarat Mircea Vasilescu la intalnirea cu cititorii sibieni.

Ramane de vazut, cat se poate pastra din anul 2007. Un lucru este insa cert: Sibiul nu reprezinta o provincie culturala, iar in aceste conditii, luminile nu se vor stinge in viitorul apropiat.