Fost presedinte al CCR: Un demnitar condamnat trebuie sa stea deoparte (Ziare.com) | România | DW | 14.02.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Fost presedinte al CCR: Un demnitar condamnat trebuie sa stea deoparte (Ziare.com)

O persoana aflata intr-o functie importanta si trimisa in judecata sau chiar condamnata, cum este cazul lui Darius Valcov, trebuie "sa stea deoparte", spune Augustin Zegrean, fost presedinte al Curtii Constitutionale.

Augustin Zegrean a explicat si rolul comisiilor parlamentare de ancheta, subliniind insa ca ele nu au, de regula, nicio finalitate, pentru ca "nu pot lua decizii".

Declaratiile sunt facute in contextul in care Darius Valcov, consilierul premierului Viorica Dancila, a fost condamnat zilele trecute la 8 ani de inchisoare pentru fapte de coruptie, dar nici nu si-a dat demisia si nici nu a fost demis.

Liderii PSD, in frunte cu premierul, s-au solidarizat cu el, invocand prezumtia de nevinovatie in vigoare pana la o condamnare definitiva. In schimb, exista voci care spun ca Valcov ar trebui sa plece oricum de la Guvern.

Augustin Zegrean, fost presedinte al Curtii Constitutionale, sustine aceasta a doua varianta si explica de ce.

"Trebuie sa ii arati cetateanului ca ii aperi interesele"

"Orice om se bucura de prezumtia ca e nevinovat pana cand exista o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare. Eu sunt de acord cu prezumtia de nevinovatie, ar fi groaznic sa nu existe, Doamne fereste! Si nu am inventat-o noi, e veche. Dar sunt si cazuri, precum cele ale judecatorilor, procurorilor (si mai sunt si altele), persoane care in momentul in care sunt trimise in judecata sunt automat suspendate din functie, chiar daca faptele nu au legatura cu serviciul.

Un judecator trimis in judecata nu mai lucreaza! Asa ar trebui sa fie in cazul tuturor functiilor importante si sa va spun si de ce. Pentru ca acest domn, care ocupa o functie si care se bucura in continuare de prezumtia de nevinovatie, este judecat pentru fapte foarte grave, or el poate sa ia decizii, ar putea sa faca legi, ar putea sa modifice legi etc. De aceea, trebuie sa stea deoparte.

Daca in final va fi condamnat, ce facem cu toate actele astea care au fost facute de o persoana care era vinovata de fapt?", a declarat Augustin Zegrean pentru Ziare.com.

In plus, acesta a subliniat ca trebuie protejate interesele cetateanului de rand.

"Uitati-va ca in toate tarile democratice in situatii din astea oamenii isi dau demisia, pleaca. E si o cutuma, dar exista si o justificare legala. De exemplu, un parlamentar are dreptul sa propuna legi si s-ar putea ca Parlamentul chiar s-o adopte, iar parlamentarul sa fie condamnat pentru o anumita fapta si legea propusa de el sa vizeze chiar fapta lui.

Argumentul meu acesta este: trebuie ferita societatea de posibilele fraude pe care persoana in cauza le-ar putea comite. Este un exemplu ca ii aperi interesele cetateanului si nu lasi oameni suspectati de comitere de infractiuni sa lucreze in continuare, sa faca legi, sa faca ordonante sau sa il invete pe prim ministru ce sa faca", a subliniat fostul presedinte al CCR.

Intrebat daca nu ne facem de ras pe plan extern mentinand la Guvern un condamnat la inchisoare, chiar si in prima instanta, Augustin Zegrean a raspuns ironic: "Nu cred ca mai e cazul....".

"Nu ne facem de ras, dar ne vor trata ca atare, pentru ca noi privim catre Vest (si in Est o fi la fel, nu stiu, ca nu ma intereseaza foarte tare) si acolo asa ceva nu este posibil, eu nu cunosc astfel de cazuri acolo.

Uitati-va la cazul presedintelui Germaniei (Christian Wulff a demisionat in 2012 si a fost declarat nevinovat in 2014 - n.red.) care si-a dat demisia, a fost declarat nevinovat, dar nu s-a mai intors inapoi. El a riscat nu 'Un cal pentru un regat', a riscat un regat...Daca nu si-ar fi dat demisia, oamenii nu l-ar mai fi votat niciodata! Nici pe el, nici pe partidul care l-ar fi propus acolo. Dar nici n-ar mai fi avut curajul sa candideze. Acum, insa, poate sa candideze pentru orice functie.

Sa va mai dau un exemplu. Eu am fost o data in Elvetia si am asistat in direct: ministrul Educatiei a intarziat la sedinta Parlamentului, a intrat si si-a dat demisia. Era in 1991, cand am fost acolo cu o parte din comisia care redacta Constitutia Romaniei. Si mai este cazul recent al ministrului din Marea Britanie, care doar a intarziat si si-a dat demisia. Si omul ala nu a furat nimic", a mai subliniat Augustin Zegrean.

Despre valul comisiilor de ancheta: "Nu pot lua decizii"

Un alt subiect intens promovat de majoritatea PSD-ALDE este cel al comisiilor parlamentare de ancheta, despre care se tot vorbeste non-stop de un an de zile, dar care nu produc rezultate concrete.

Intrebat care este rolul constitutional al unei astfel de comisii, Augustin Zegrean ne-a explicat mai intai ca nu le-am inventat noi.

"Exista peste tot in lume astfel de comisii parlamentare, pentru ca in acest fel Parlamentul isi indeplineste rolul de control. De exemplu, in SUA a fost celebrul caz Watergate. Rolul comisiilor de ancheta este sa verifice aspecte care fie nu au fost cercetate de organele judiciare, fie nu este treaba lor sa cerceteze asa ceva.

Sunt unele lucruri care ar trebui sa fie verificate de organele judiciare, altele de alte institutii. Avem o gramada de institutii de control in tara asta. Daca stati sa le numarati, o sa vedeti ca ies vreo 14. Dar cand vezi ca nimeni nu face ceva, convoci o comisie parlamentara. Desi, e si reversul, stiti cum se spune: 'Daca vrei sa ingropi o problema, inventezi o comisie'", a adaugat el.

Augustin Zegrean subliniaza insa ca nu exista, de regula, consecinte concrete.

"Au mai fost perioade cu astfel de comisii. De regula, se intampla asta dupa schimbarea Puterii. Atunci vin si incep sa sape, sa cerceteze ce au facut cei de dinaintea lor (si de cele mai multe ori, sapand asa, au gasit urmele lor in sapatura...).

Din cate stiu eu, niciuna dintre comisiile astea de ancheta n-a avut nicio consecinta, pentru ca ei nu pot sa ia decizii - sa bage la inchisoare (cum ar vrea ei), sa condamne sau sa aresteze. Nici prezenta la comisie nu e obligatorie.

Eventual, raportul lor poate fi folosit de organele de urmarire penala, daca se constata ca s-au comis infractiuni si ele nu sunt prescrise (cum se intampla mai nou), dar doar ca act de sesizare. Desigur, rezultatul ar trebui sa fie altul, mult mai important - sa se previna astfel de lucruri, sa se modifice legile ca sa nu se mai intample abaterile pe care ei le constata prin comisiile de ancheta. Dar de regula nu se intampla nimic, pentru ca, de obicei, vin cu doua rapoarte, unul facut de Putere, altul de Opozitie si nimeni nu mai intelege nimic", a comentat Augustin Zegrean.

AICI cititi articolul integral pe Ziare.com

Link-uri www