'Îngrozit' de politica externă a administraţiei Trump

DW: Preşedintele Donald Trump a decis să-l felicite pe omologul său rus Vladimir Putin pentru victoria în alegeri a acestuia, deşi consilierul său de securitate naţională l-ar fi sfătuit să nu o facă, potrivit presei americane. Ce ne spune acest gest despre actuala administraţie americană şi despre direcţia ei?  

Prin telefonul de felicitare dat lui Putin, Trump s-a înscris în rândul celor cam 10 lideri din alte ţări care l-au felicitat pe preşedintele rus. Ca american, mă ruşinez de faptul că preşedintele ţării mele îl sună pe Vladimir Putin pentru a-l felicita. În calitate de consilier profesionist de politică externă, sunt foarte critic la adresa administraţiei Trump, care duce lipsă de expertiză în acest domeniu. Decizia neînţeleaptă a lui Trump de a-l suna pe Putin arată cât de diletanţi şi confuzi sunt membrii actualei administraţii. Sunt şi oameni cu bun-simţ la Casa Albă care ştiu că nu a fost măsura corectă, dar Trump nu i-a ascultat pe aceştia. Preşedintele se mândreşte cu propria sa judecată, indiferent cât de greşită ar fi, şi îi place să facă lucruri contrare sfaturilor primite de la profesionişti. Există în prezent un dispreţ şocant faţă de profesionalism la Casa Albă. Departamentul de Stat este devastat. Rex Tillerson a fost cel mai slab secretar de Stat la care mă pot gândi. A fost concediat fără menajamente şi umilit, dar el nu a fost un secretar de Stat prea eficient. Nu ştiu dacă Mike Pompeo va fi mai bun, preşedintele ia deciziile şi pare acum foarte încrezător în propriile abilităţi după ce l-a demis pe Tillerson. Deci sunt îngrozit de direcţia în care se îndreaptă politica externă a SUA.

În contextul mondial actual, cât de periculos este să avem o asemenea administraţie la Washington?

Nu cred că şi-a imaginat cineva că vom avea o astfel de situaţie la Washington. Preşedintele are o relaţie neclară cu Putin, în jurul căreia se speculează intens. Dar nu se prea grăbeşte să critice Rusia pentru nimic. Turcia tocmai i-a bombardat pe kurzii din Siria, aliaţi ai Americii, iar Casa Albă nu a scos un cuvânt. Trump pare să se înţeleagă mai bine cu tirani şi autocraţi decât cu aliaţii democraţi din Europa. Aş spune că avem o problemă serioasă. Dar cred că publicul judicios din SUA îşi dă seama cum stau lucrurile. Rata popularităţii lui Trump este foarte scăzută, probabil cea mai scăzută înregistrată de un preşedinte american la acest moment al mandatului său. Ceea ce nu pare să-l deranjeze însă. Dar nimeni nu ar trebui să desconsidere SUA. Avem instituţii puternice, avem o presă agresivă care nu a fost intimidată şi umilită şi care este cu ochii pe el în fiecare zi, trăgându-l la răspundere, ceea ce şi trebuie de altfel să facă presa. Cred că America îşi va corecta greşeala comisă, va dura puţin, dar SUA îşi vor reasuma în lume rolul de lider democratic.

Vă aşteptaţi ca preşedintele Trump să-şi ducă la capăt actualul mandat?

Nu ştiu, depinde de două aspecte. Alegerile preliminare din toamnă vor fi foarte importante pentru viitor. Dacă democraţii câştigă controlul Camerei Reprezentanţilor şi Senatului în dauna republicanilor, atunci multe vor depinde de concluziile domnului Mueller (Robert Mueller, fost şef al FBI şi investigator special al suspectatei interferenţe ruseşti în alegerile prezidenţiale americane din 2016). Dacă Congresul este controlat de democraţi iar Mueller vine cu acuzaţii serioase, atunci Trump ar putea să se confrunte cu procedura de demitere. Dacă republicanii câştigă controlul celor două camere legislative iar concluziile lui Mueller nu sunt puternice, atunci Trump ar putea rezista până la finalul mandatului. Nu mă îngrijorez prea mult de obstrucţionarea justiţiei, deşi cred că preşedintele Trump chiar a comis aşa ceva, plus amestec neavizat. Aş vrea însă să aud un verdict final privind eventuala compromitere a preşedintelui în relaţia cu Rusia. Fie din punct de vedere financiar, prin afacerile sale cu oligarhii ruşi, fie în plan personal, prin comportamentul său faţă de Moscova. Să sperăm că ancheta lui Mueller va fi una foarte serioasă iar aceste acuzaţii vor fi lămurite.

Scandalul datelor Cambridge Analytica scoate în evidenţă un aspect diferit privind alegerile din SUA şi probabil din multe alte ţări. Despre ce fel de manipulare vorbim aici?

Sunt extrem de şocat de scandalul Cambridge Analytica. S-a încercat manipularea alegerilor? Da. Dar genul de sofisticare de care se poate vorbi aici depăşeşte tot ce mi-am imaginat eu vreodată, ceea ce ar putea duce totul la un alt nivel. Mai ales dacă se descoperă că a fost implicată şi vreo putere străină. Ar fi incredibil. Vorbim aici de o operaţiune sub acoperire extrem de sofisticată. Democraţiile sunt atacate de manipulări ascunse ale informaţiilor. Cineva m-a întrebat dacă şi referendumul de Brexit ar fi putut fi afectat de acest fenomen. Nu ştiu, dar trebuie verificat. Dar se pare că a fost un factor major în alegerile din SUA. Nu ştim încă amploarea consecinţelor, dar va fi un subiect major în lunile următoare.

Aţi activat 13 ani ca mediator al conflictelor din Balcani. Au trecut 17 ani de la încheierea ultimului conflict în Balcani, dar o mulţime de probleme au rămas nerezolvate. Cum vedeţi Balcanii astăzi?

După câţiva ani de lucru în regiune, dacă mergi în fiecare zi la birou şi analizezi situaţia, poţi să spui: Vai de mine, avem atâtea probleme de rezolvat. Dar trebuie să priveşti lucrurile dintr-o perspectivă mai largă şi să priveşti înapoi, pentru a vedea dacă s-au înregistrat progrese. Unele ţări din Balcani sunt azi membre ale UE şi NATO. Restul aspiră la acest statut. Majoritatea ţărilor din regiune sunt democraţii. S-au făcut progrese economice. În zonă domneşte pacea. Regiunea este orientată spre democraţie. Să sperăm că se va rezolva şi problema numelui dintre Macedonia şi Grecia, lucru care va permite Macedoniei să adere la NATO şi probabil şi la UE. În concluzie, s-au făcut deja multe.

James Pardew a lucrat în cariera sa pentru armata americană şi la Departamentul de Stat. A jucat un rol foarte important ca mediator din partea SUA în cadrul eforturilor internaţionale de pacificare a Balcanilor în anii '90. A fost ambasador american în Bulgaria din 2002 până în 2005. Pardew şi-a publicat recent prima carte, "Peacemakers: American Leadership and the End of Genocide in the Balkans."

Interviu realizat de Boris Georgievski şi Adelheid Feilcke