Formatiunea condusa de Mircea Geoana se comporta ca si cum ar detine fraiele puterii

Social-democratii se joaca in voie cu teme sensibile de pe agenda zilei. O fac cu nonsalanta unuia care nu are ce pierde. Dimpotriva: daca Guvernul Tariceanu va gasi resursele de sustinere a promiselor mariri de pensii, PSD va poza in initiatorul proiectului; daca Executivul se va incapatana sa aplice indexarile fara o acoperire reala, actuala administratie va da socoteala pentru impasul bugetar la momentul viitoarelor alegeri parlamentare. De-o fi una, de-o fi alta, baietii rai din aceasta poveste raman fostii parteneri de alianta guvernamentala, dezbinati in favoarea PSD-ului. Iar tonul folosit, ieri, la conferinta de presa a partidului, de Cristian Diaconescu, scoate in evidenta termenii convietuirii dintre putere si opozitie in Romania anului 2007: „Nu vom discuta decat aceasta lege care, acum, se afla in faza de promulgare."

Este vorba despre intens mediatizata lege a pensiilor iar Cristian Diaconescu a avut o misiune destul de ingrata, aceea de a se expune oprobiului public in numele acelor veterani PSD care, in anii din urma, au guvernat Romania, instituind un sistem olog de protectie sociala. In perioada in care Partidul Social Democrat a controlat in cvasitotalitatea lor mecanismele de functionare a statului, colegii lui Diaconescu nu au dat semne de preocupare fata de pensionari, ba, mai mult, au scos pe piata legi arbitrare, ajungandu-se la tot felul de anomalii. Astfel, spre o pilda, persoane care au lucrat acelasi interval de timp in aceeasi bransa – in subteran, la extractia uraniului, in exemplul la care am recurs – beneficiaza de pensii discrepant diferite, in functie de anul pensionarii. Cei care au iesit definitiv din sut la sfarsitul anilor 90 sunt recompensati dublu fata de cei pensionati in primii ani de dupa revolutie. Altfel, notorii deja, sunt pensiile mentinute la limita subzistentei, marite simbolic in preajma diverselor alegeri. Romania este, nu trebuie sa uitam, tara electoratului convins ca „Iliescu ne-a dat pamantul si ne-a marit pensiile".

In anii guvernarilor pesediste, partidul aflat la putere a evoluat ca un actor sigur pe el, disensiunile dintre factiunile interne oprindu-se inaintea actului guvernamental. Aceasta nu a insemnat neaparat o guvernare mai buna ci doar o anumita liniste politica pe parcursul unui mandat intreg. Or, de data aceasta, „guvernul din umbra" condus, de pe soseaua Kisseleff, de Mircea Geoana, nu face decat sa profite – cum, involuntar, remarca si Cristian Diaconescu – de pe urma ambitiilor antagonice ale principalilor lideri politici ai momentului: „Solicitarile pe care si le adreseaza reciproc si absenta unui dialog intre Palatul Victoria si Palatul Cotroceni nu reprezinta decat fatetele unui scandal politic care loveste in mod nedrept pensionarii."

Si acelasi Cristian Diaconescu puncta, in conferinta de presa de ieri: „Cei care, in mod iresponsabil, se bulucesc sa obtina beneficii de imagine sau electorale ar trebui sa stie un singur lucru: aceasta lege a pensiilor reprezinta,inainte de toate, o reparatie necesara a unei nedreptati sociale".

Nu stim cui, anume, ii va fi adresat liderul PSD aceasta remarca. Ar putea fi un abces de populism socialist si, atunci, electoratul ii va sanctiona, pentru ca unele amintiri nu se sterg asa de usor; dar, in egala masura, ar putea fi si un ultim mesaj transmis in interiorul Partidului Social Democrat, la doua zile dupa un Comitet Executiv al armoniei nationale.