1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Forţe herculeene şi pentru un nod gordian

Primul interviu acordat de Barack Obama după instalarea sa la Casa Albă marchează o cotitură în politica externă a Statelor Unite şi conferă noi accente dialogului cu restul lumii.

default

Obama s-a adresat lumii declarînd că Statele Unite nu sunt angajate într-un conflict al culturilor ci în lupta pentru o viaţă mai bună pentru toţi.

Citînd punctul de vedere al preşedintelui american enunţat în primul interviu de după învestirea acestuia în funcţie, cotidianul DIE WELT sesizează cîteva nuanţe semnificative.De pildă, faptul că Obama se referă la Al Qaida ca la o organizaţie care are obiective eminamente destructive fără a se îngriji cîtuşi de puţin să amelioreze în primul rînd viaţa copiilor musulmani.

Obama nu nominalizează celelalte două organizaţii, Hamas şi Hisbollah pe care predecesorul său Bush, dintr-o suflare, le alăturase Al Qaidei. Procedînd astfel, noul preşedinte american a lansat un mesaj indirect Teheranului, amintind că Iranul a dat sprijin teroriştilor în trecut…dar Obama a omis să-i ceară Iranului să renunţe la programul său nuclear. Or,conchide autorul articolului de fond publicat pe prima pagină a cotidianului german citat, dacă Washingtonul ar înclina să ajungă la o înţelegere cu un Iran „nuclearizat”, dimensiunea acestei noi direcţii ar fi dramatică deşi există un precedent. În urmă cu 40 de ani Statele Unite, privind spre China, erau confruntate cu o dilemă similară: să împiedice cu orice mijloace o nouă putere nucleară în ascensiune sau să o integreze. Washingtonul s-a decis atunci pentru integrare. Acum, intenţia lui Obama de a proclama o comunitate mondială de valori pentru a izola şi exclude Al Qaida, este o mişcare în aceeaşi direcţie conchide ziarul citat.

Imaginea mîinii americane întinse pumnului iranian care se va descleşta este foarte plastică dar ce va face Obama dacă Teheranul nu-i va întinde decît două degete, continuîndu-şi ambiţiile nucleare şi patronînd pe mai departe terorismul -se întreabă FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Ziarul relevă însă şi faptul, mai puţin observat dar esenţial, că modul în care Obama a răspuns întrebărilor ar putea crea impresia că precarele relaţii cu lumea musulmană s-ar datora politicii Statelor Unite, mai exact predecesorului său.

Cert este că Obama vrea să se distanţeze de politica lui Bush şi de aceea deja la începutul mandatului său el s-a angajat în medierea conflictului israeliano-palestinian. Prin comisarul George Mitchell, America s-a repoziţionat ca un negociator onest notează SALZBURGER NACHRICHTEN constatînd că Washingtonul pare a manifesta acum mai multă înţelegere şi pentru problema palestiniană, vrînd să preîntîmpine o sporire a resentimentelor lumii musulmane faţă de occident.

Dar a reglementa o pace între Israel şi palestinieni în condiţiile în care aceştia din urmă sunt mai scindaţi ca niciodată între Fatah şi Hamas, reclamă forţe herculeene, conchide ziarul austriac.

Obama mai are de deznodat însă şi un nod gordian – problema Afganistanului şi relaţiile cu Pakistanul scrie LA REPUBBLICA.

În măsura în care şi Moscova priveşte cu îngrijorare situaţia militară din Afganistan fiind interesată de o victorie a occidentului, o soluţie devine tot mai plauzibilă.

Dar disponibilitatea de a coopera internaţional în soluţionarea conflictului din Hindukuş nu merge într-atît de departe încît Statele Unite şi Rusia să dea uitării concurenţa lor geo-politică atrage atenţia FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG.

Legile concurenţei ce domnesc în economie au determinat concernul Nokia să-şi mute centrul de producţie de la Bochum în judeţul Cluj, în comuna Jucu. DIE WELT ca de altfel şi cotidianul economic HANDELSBLATT publică azi două reportaje despre reacţiile contradictorii pe care le stîrneşte, sub impactul crizei economice, politica salarială şi de cadre a concernului. Dacă la nivel comunal roadele noului centru de producţie sunt pe alocuri spectaculoase, altfel este percepută situaţia de liderii de sindicat,iar pentru şeful de atelier John Guerry, problema principală în centrul de producţie de la Jucu rămîne… logistica.