1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Fonduri comunitare în refacerea infrastructurii

Cristian Ştefănescu29 iulie 2005

După ce comisarul european pentru integtrare, Olli Rehn, a constatat – la faţa locului – dimensiunile dezastrului provocat de inundaţiile ce au afectat estul României, responsabilii de la Bruxelles au decis să accepte propunerea premierului Călin Popescu Tăriceanu, de redirecţionare a unei părţi din fondurile comunitare alocate prin programe de susţinere a candidaţilor către proiecte de refacere a infrastructurii afectate de catastrofele naturale din ultima perioadă.

https://p.dw.com/p/B32y
Imagine: AP

Atâta, doar, că responsabilii de la Bucureşti nu dau dovadă de operativitate, întârziind accesarea sumelor puse la dispoziţie de Comisia Europeană. Declaraţiile în acest sens, difuzate de postul nostru de radio, au fost recepţionate de Guvernul României care s-a grăbit să se disculpe. “Autorităţile nu doresc să se grăbească ci să prezinte o evaluare finală corectă a situaţiei”, se arată într-un comunicat remis de Executivul de la Bucureşti în replică la relatările transmise, din Bruxelles, de postul de radio Deutsche Welle, relatări în care responsabili ai Comisiei Europene îşi manifestau îngrijorarea faţă de lentoarea manifestată de oficialităţile române în accesarea fondurilor pe care Uniunea le oferă pentru depăşirea situaţiei generate de inundaţiile din Moldova. Amedeo Altafaj, purtătorul de cuvânt al Comisiei, preciza, într-o declaraţie acordată corespondentului din Bruxelles al postului nostru de radio, că nu există nici o cerere transmisă de partea român deşi soluţii pentru alocarea de fonduri menite reconstrucţiei există.

În explicaţia lor, Bucureştii menţionează că o estimare reală a pagubelor pricinuite de catastrofa naturală a fost finalizată de abia la 25 iulie – cu alte cuvnte, la o zi după vizita la Bruxelles a premierului Călin Popescu Tăriceanu, după ce primul episod din criza politică din România avea să fie tranşat prin anunţul primului ministru de renunţare la demisia anunţată. În plus, Executivul român consideră că acuzaţiile de incompetenţă ce i-au fost aduse nu sunt fondate, dovadă stând ceea ce comunicatul Guvernului numeşte „promptitudinea” cu care a administrat situaţia critică provocată de inundaţii.

Între timp, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare va acorda României un împrumut pentru diminuarea riscurilor în cazul producerii de calamităţi naturale şi pentru pregătirea situaţiilor de urgenţă. Fondurile vor fi alocate consolidării digurilor existente, acolo unde acestea nu se ridică până la nivelul de protecţie, sau construirii de diguri, în zonele ce nu dispun de un asemenea sistem de pază împotriva inundaţiilor iar malurile sunt expuse eroziunii. Un alt punct sensibil îl reprezintă fundaţiile barajelor, multe dintre ele necesitând lucrări de reabilitare, operaţiune ce va fi finaţată din acelaşi împrumut. De utilizarea acestor fonduri se va ocupa Ministerul Mediului, care are în resort şi gospodărirea apelor, chiar dacă ministrul Sulfina Barbu aprecia, până acum, că problema gestionării barajelor revine societăţii Hidroelectrica, singura responsabilitate a organismului pe care îl conduce – şi de care Ministerul Mediului s-ar fi achitat corespunzător – fiind răspândirea, către Prefecturi, a avertizărilor meteorologice.

În ce priveşte accesarea fondurilor europene, în general nerambursabile, Executivul de la Bucureşti a dat asigurări că negocierile au fost demarate, delegaţi pentru acest demers fiind ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, şi Cristian David, colegul domniei sale responsabil cu administrarea programelor cu finanţare internaţională. Documentarea finală urmează să ajungă la Bruxelles în termenul legal, de zece săptămâni. Timp în care sinistraţii din estul României pot să spere că promisiunile de ajutor vor deveni, într-o bună zi, realitate şi să se simtă jenaţi că abuzează de ospitalitatea rudelor.