Foame de jertfe

Nori grei ameninţă odată în plus raporturile dintre polonezi şi ruşi. Ancheta rusească privind cauzele prăbuşirii avionului prezidenţial polonez la Smolensk bate pasul pe loc. Adevărul despre accidentul în care şi-au pierdut viaţa şeful statului polonez, Kaczinski, şi bună parte din elita politică şi militară a Varşoviei e departe de a fi fost scos la iveală.

Multor polonezi le pare condamnat să rămână îngropat în aceeaşi ţărână în care au fost cândva înhumate, la repezeală, victimele masacrului de la Katyn, unde Stalin şi ciracii săi au lichidat floarea intelectualităţii poloneze. Încât nu e de mirare că pe Internet proliferează teorii ale conspiraţiei.

Nu puţini polonezi se întreabă de ce ancheta privind accidentul aviatic e efectuată şi condusă de ruşi. Ce rol joacă oare, în investigaţii, KGB-ul? N-au fost oare serviciile secrete ruse implicate în vreun fel în strania deviere a avionului prezidenţial, prăbuşit într-o bucată de pădure, după ce a ras vârfuri de copaci? Sau poate că îndărătul accidentului se ascund teroriştii?

În reţeaua informaţională şi în discuţiile particulare întrebările abundă. Sufletul naţiunii poloneze vuieşte precum codrul cel sălbatic. Pe cerul ei se strâng nori de plumb. În adâncul conştiinţei naţionale supărarea poporului ia amploare, confuzia i se reifică şi tinde să i se transforme în neostoită furie.

Neîncrederea polonezilor în Moscova are tradiţie. Şi sunt legiune argumentele solide în favoarea ei. Iar întrebările îngrijorate ale polonezilor sunt, în genere, fireşti.

Nu toate sunt însă şi legitime. De pildă, faptul că Rusia a preluat conducerea anchetei se conformează cutumelor şi dreptului internaţional. Potrivit celui din urmă, investigaţiile intră în competenţa autorităţilor acelui stat pe-al cărui teritoriu s-a prăbuşit un avion.

În schimb, continuă să nu se poată lămuri defel de ce ruşii refuză să remită Varşoviei fără zăbavă toate informaţiile extrase din cutiile negre.

Spre a compensa tergiversarea nu tocmai lesne explicabilă a investigării accidentului de la Smolensk şi nepublicarea datelor privind convorbirea din carlingă, ce riscă să rămână un secret de stat, responsabilii ruşi s-au grăbit să facă noi gesturi de curtoazie filovarşoviană. Gesturi, menite să recupereze frânturi de simpatie poloneză. În premieră absolută, preşedintele nominal al Rusiei, Medvedev, a autorizat publicarea, în Internet, a propunerii adresate de Beria lui Stalin de a se împuşca imediat deţinuţii polonezi ucişi ulterior la Katyn.

Miercuri, Moscova a plasat în reţea nu mai puţin de şapte documente. Deşi cunoscute de polonezi, graţie lui Boris Elţin, încă din 1992, importanţa lor nu trebuie subestimată, întrucât documentele cu pricina i-ar putea edifica măcar pe unii ruşi. În speţă, pe aceia care continuă să creadă în legenda stalinistă privind uciderea elitei poloneze la Katyn de către trupele naziste.

Dar gestul Moscovei nu trebuie nici supraapreciat, chiar dacă Medvedev a promis Varşoviei scoaterea de sub obrocul arhivelor sovietice a unei valize doldora de documente inedite cu privire la Katyn. Rusiei îi mai rămâne mult de făcut înainte să se risipească furtuna globală pe care a semănat-o vântul aspru, iscat de marea revoluţie de acum un veac.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Ovidiu Suciu