FMI va evalua efectele reformei fiscale

Pornită cu mult entuziasm reforma fiscală stîrneşte deja îngrijorări. Guvernul este primul care a moderat entuziasmul atunci cînd a dublat impozitul perceput microintreprinderilor şi cînd a renunţat să mai micşoreze CAS-ul cu două procente. Fostul ministru al visteriei publice, Mihai Tănăsescu, este de părere că noul guvern nu va reuşi nici aşa să compenseze scăderea încasărilor la Buget şi că va fi obligat să mărească accizele.

O echipă FMI va sosi în 25 ianuarie la Bucureşti ca să negocieze cu noul Guvern un memorandum suplimentar de politici economice, grija creditorului oficial al României fiind în primul rînd aceea referitoare la deficitul bugetar şi la rata inflaţiei. Vicepremierul Adrian Videanu a declarat că guvernul său va menţine deficitul bugetar sub 1,5% din PIB şi că inflaţia va fi de aproximativ 7%. Experţii FMI vor fi însă interesaţi să afle cum va reuşi Guvernul să facă acest lucru în situaţia în care introducerea cotei unice va avea ca prim efect reducerea încasărilor cu 30.000 de miliarde de lei. Dublarea impozitului pe microintreprinderi ar mai aduce în plus la Buget vreo 5500 de milarde dar tot ar mai rămîne destul de recuperat. De asemenea Banca centrală vor trebui să ia măsuri pentru stimularea economisirii în lei în detrimentul consumului. Altfel există riscul ca plusul de bani din salarii să stimuleze inflaţia. Mai sînt aşadar destule lucruri de lămurit şi ele vor fi mai clare după încheierea noului memorandum cu FMI şi după rectificarea a Bugetului care ar putea însă să prevadă şi o serioasă reducere a cheltuielilor publice.

Asta înseamnă că dacă multă lume are motive de satisfacţie vor fi totuşi şi dintre aceia care nu au de ce să se bucure. Dacă micii intreprinzători vor pierde în mod sigur, salariaţii nu vor cîştiga nici ei în toate situaţiile. Unii vor cîştiga, dar vor fi şi dintre aceia care nu vor cîştiga nimic, întrucît şi-au negociat salariul net. Este o veche deprindere românească ca obiectul negocierii cu patronul să fie nu salariul brut, “salariul pe hîrtie” cum se spune, ci acela net sau “salariul în mînă” şi asta din cauză că timp de o jumătate de secol salariatul român a fost scutit de sarcina de a-şi calcula singur obligaţiile către stat şi către asigurările sociale. Din acest motiv destule salarii, mai ales dintre cele mai mari decît media din economie nu vor creşte deloc, singurul care va cîştiga fiind angajatorul. Aşadar efectele reformei fiscale sînt complexe întrucît economia românească nu este uniformă. De aici rezultă însă şi dificultatea politicilor macroeconomice care produc unor rezultate nedorite.