File din raportul CE asupra justiţiei din România - avanpremieră

O justiţie nefuncţională

„Raportul va fi dat publicităţii cel mai probabil vineri şi va conţine paşii concreţi pe care România îi are de făcut până în iunie” declarat pentru Deutsche Welle, Mark Gray, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. „Raportul arată factual ce nu a mers în România, de exemplu la Bucureşti nu există un ministru al justiţiei, despre ce este rău din punctul nostru de vedere, în privinţa modificărilor aduse Codului de procedură penală şi ce obiective vor trebuie să fie atinse la sfârşitul lui iunie”, spune Mark Gray.

Surse din cadrul Executivul european au indicat că erorile de procedură invocate de instanţe pentru a returna dosarele de mare corupţie "provoacă dezbateri şi controverse considerabile", considerându-se, potrivit variantei preliminare de raport, că „este inadmisibilsă suspenzi dosarele de mare corupţie şi ulterior să fie trimise înapoi procurorilor pentru refacerea probatoriului.”

Depreciere continuă

„Lupta împotriva corupţiei la nivel înalt cunoaşte o depreciere continuă, ne mai fiind luată în serios de Bucureşti”, spune aceeaşi sursă europeană. În raport se vorbeşte insistent de dosarele de mare corupţie care „au fost returnate DNA şi DIICOT pentru refacerea probatoriului, unele fiind restituite în baza admiterii unor excepţii de către Curtea Constituţională, altele în urma unor vicii de procedură invocate de avocaţi şi admise de judecători”.

Amendamente pentru infractori

Pe de altă parte, raportul preliminar pe justiţie transmite un mesaj consistent legat de amendamentele la Codul de procedură penală. "Dacă vor fi promulgate, aceste amendamente ar avea un efect negativ considerabil asupra eficienţei anchetelor penale în general şi ar obstrucţiona anchetele şi în alte state membre în domenii precum lupta împotriva terorismului şi combaterea infracţiunilor transfrontaliere". Raportul trece în revistă toate amendamentele propuse de parlamentarii români cum ar fi interzicerea interceptărilor înainte de începerea urmăririi penale, interzicerea filmările realizate cu camera ascunsă precum şi anunţul în prealabil a unei percheziţii.

CSM – între fraudă şi conflict de interese

Nici Consiliul Superior al Magistraturii nu scapă criticii Comisiei Europene, „o instituţie care nu se ridică la nivelul de probitatea morală cerut de lege”. Aluzia Comisiei se referă la conflictul de interese dintre comisia de examinare şi cea de contestare, ambele numite de CSM pentru examenele organizate pentru procurori şi judecători şi unde în mod vădit s-a încălcat legea.

Gheorghe Flutur şi Ioan Rus, în top

Pe de altă parte, un înalt demnitar european ne-a declarat: „este ridicolă într-o astfel de situaţie lupta surdă dintre Palate (Cotroceni şi Victoria, n. red). Preşedintele încalcă Constituţia când nu vrea să numească un ministru la justiţie iar primul-ministru nu este în stare să găsească o persoană de onoare din partid sau din afara lui.”

În viziunea înaltului oficial european „dacă aş român, nu aş ştii cu cine să aleg...” Vorbind de personalităţile politice în care ar avea încredere, demnitarul face referire la Gheorghe Flutur şi Ioan Rus.

În privinţă raportului Comisiei Europene, responsabilul susţine că nu s-a luat încă nici o decizie fiindcă „Germania, Olanda şi Marea Britanie insistă ca documentul să fie mult mai dur cu România decât cele anterioare”.

Raportul deja a fost redactat şi în cazul în care nu vor exista comentarii din partea comisarilor, documentul va putea fi publicat. În cazul unor discrepanţe principiale , raportul va ajunge în dezbaterea Colegiului Comisarilor.