1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

„Fi-Fi” ( finanţe şi filme)

Interminabila criză financiară şi filmele încheiatei Berlinale polarizează azi bună parte din comentariile publicate în ziarele din Germania. Presa occidentală reţine şi cele mai recente evoluţii pe eşichierul politic

default

De o jumătate de an, detaliile crizei financiare dau bătaie de cap întregii lumi, statul se grăbeşte să salveze una după alta băncile aflate în derivă dar recîştigarea încrederii se lasă aşteptată scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, deplîngînd şi extinderea crizei în domeniul economiei. Translaţia deturnează atenţia care ar trebui în continuare să se concentreze asupra băncilor, acolo aflîndu-se rădăcinile răului crede ziarul citat, recomandînd consiliilor de administraţie să treacă la treabă. Fiindcă dacă s-ar fi ştiut de la bun început şi cîtă pleavă are fiecare bancă în hambar s-ar fi putut , tot „de la început separa grîul de neghină”.

În momentul de faţă însă problema este disecată pe altarul populismului crede DIE WELT pornind de la ţintuirea la stîlpul infamiei a managerilor care în pofida crizei financiare continuă să practice acordarea de prime salariaţilor începînd cu ei înşişi. Ziarul pledează împotriva etatizării băncilor relevînd că opreliştile economico-politice impuse pe termen lung mai degrabă vor slăbi decît vor fortifica sistemul bancar.

De-a dreptul virulent la adresa practicilor bancare este hebdomadarul DER SPIEGEL care în ediţia pe azi publică pe copertă un fotomontaj extrem de sugestiv, titrat pur şi simplu „Neruşinaţii”.

RHEIN ZEITUNG crede însă că principala vină o poartă tot statul, reglementările în vigoare privind acordarea primelor nefiind în realitate decît un tigru de mucava. De aceea li se recomandă responsabililor de la Berlin să-şi arunce o privire spre America: acolo reglementările pachetului anti-criză stipulează că acordarea primelor se va face din nou doar atunci cînd băncile care au beneficiat de ajutorul statului vor rambursa acestuia fondurile primite.

Dar, robinetul financiar deschis de stat va oferi însă şi noi spaţii de joc corupţiei - crede NEUE ZÜRCHER ZEITUNG comentînd tot pachetul anti-criză american.

Oricum criza financiară a stimulat apetitul amatorilor de cinema, Berlinala înregistrînd un număr record de spectatori. DIE WELT încearcă să explice motivele acestui interes ieşit din comun şi ajunge la concluzia că pe de-o parte succesul se datorează modului strălucit de organizare a festivalului, iar pe de alta, comuniunii care se stabileşte între cineaşti şi spectatori.

Ar fi bine să ne reamintim scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG azi pe prima pagină, că în perioadele de criză sporeşte nevoia de evaziune din real. Ceea ce producătorii de filme ştiu prea bine. Ne putem aşadar aştepta ca în anii viitori, filmul politic care se defineşte prin conţinuturile lui, să intre într-un plan secund, în avantajul „aventurilor vizuale,al surprizelor emoţionale,al explorărilor de tot felul”. Este ceea ce şi sperăm fiind încredinţaţi că Berlinala va recunoaşte şi în acest tip de filme, sîmburele politic. Avem nevoie de filme politice dar nu neapărat şi de filme despre politică, conchide ziarul citat.

Or, figurile de stil şi metaforele fac şcoală şi în politică, devreme ce comentînd noua atitudine a Statelor Unite faţă de Iran pe prima pagină, cotidianul NEUE ZÜRCHER ZEITUNG titrează: „Pumnul încleştat şi mîna întinsă.” Cît despre relaţiile Americii cu Europa ele par a fi intrat într-un plan secund devreme ce primul turneu diplomatic al noului secretar american de stat Hillary Clinton are loc în Asia şi nu pe bătrînul continent, constată MÄRKISCHE ODERZEITUNG.

Europa - scrie DER STANDARD - pare a fi ieşit politic şi economic vorbind din raza vizuală a Americii. Din actuala strategie a departamentului american de stat, în pofida dificultăţilor existente în relaţiile cu China, se poate deduce că în viitor Imperiul de Mijloc va fi tratat de la egal la egal pe eşichierul politicii mondiale.

Politica preşedintelui Barack Obama ridică însă şi unele semne de întrebare. Astfel, cotidianul DERNIERES NOUVELLES D’ ALSACE, nedumerit de tenacitatea angajamentului american în Afganistan, consideră că aliaţii Washingtonului ar avea dreptul să fie mai bine informaţi asupra detaliilor întregii strategii.

Care va trebui oricum să fie una dublă, incluzînd şi reconstrucţia civilă, devreme ce soluţia militară nu a dat pînă acum roade şi Afganistanul pare ieşit de sub control - scrie BERLINGSKE TIDENDE, recomandînd occidentului să tragă învăţăminte şi din lecţia războiului purtat de Moscova împotriva ţării din Hinducuş, între 1978 şi 1989, un adevărat eşec militar.