Femeia de serviciu: "Chiar îmi place să fac curăţenie"

Pentru Suzan Jusufi ziua de lucru începe după-amiaza, când funcţionarii primăriei mai au puţin şi îşi încheie programul:

"Activitatea mea se desfăşoară astfel: ajung la vestiar, mă schimb, apoi îmi pregătesc căruciorul cu produse pentru curăţat şi ustensile. Întâi sortez pungile pentru deşeuri normale şi pentru hârtie."

Dimineţile sunt bine planificate: cumpărături, curăţeni în casă, trimit copiii la şcoală, găti. "Noroc că mă ajută şi copiii când se întorc", mai povesteşte ea.

Suzan, acum în vârstă de 40 de ani, a emigrat în Germania în urmă cu 38 de ani, împreună cu părinţii, din Macedonia. "Nu-mi mai amintesc de perioada petrecută acolo. Pentru mine, Macedonia e doar o ţară în care mi-am petrecut vacanţele pentru că părinţii mergeau în concediu acolo."

Femeie de serviciu - meseria ideală

Suzan Jusufi povesteşte cu pasiune despre meseria pe care o practică. "Pentru mulţi curăţenia este o activitate pe care nici măcar nu şi-o pot imagina ca ocupaţie principală. Dar eu văd lucrurile altfel. Mie imi face plăcere. Şi chiar dacă lucrez singură, am destule ocazii să mai schimb şi câte o vorbă cu funcţionarii cumsecade din birouri."

Femeia e mulţumită că nu trebuie să lucreze în echipă: "Nu-mi bat capul şi nu trebuie să controlez cum au lucrat ceilalţi."

Mai întâi, intră dintr-un birou într-altul şi adună hârtia folosită. Toţi o cunosc şi o salută prietenos, mai ales că buna-dispoziţie şi zâmbetul ei sunt molipsitoare. Conform planului de lucru, Suzan are o normă de curăţenie de patru etaje în clădirea administraţiei oraşului Düsseldorf. "Nu dau zilnic cu aspiratorul în toate birourile. Lucrez după un plan prestabilit", spune ea.

Cu ajutor social

Suzan Jusufi este singurul membru al familiei care are un venit. Soţul ei este şomer. Dar din cei 500 de euro câştigaţi lunar nu-şi poate hrăni copiii. De aceea, familia Jusufi primeşte ajutor din partea statului. Chiar şi aşa, banii tot sunt puţini. "Aş vrea să lucrez mai mult. N-ar fi nicio problemă dacă ar trebui să fac curăţenie opt ore pe zi", mărturiseşte femeia. "Sper şi mă rog să găsesc un job cu normă întreagă, nu contează cum o fi."

Familia rămâne însă cel mai important lucru. În fiecare seară, cei şase membri ai familiei Jusufi iau masa împreună şi discută despre cele petrecute peste zi. Apoi se roagă. Toţi sunt credincioşi musulmani şi şi-ar dori mai multă toleranţă religioasă. "Fiecare om ar trebui să fie mai deschis şi să încerce să cunoască îndeaproape şi alte religii. Aşa ne-am putea înţelege mai bine între noi şi ne-am putea accepta reciproc", spune Suzan.

Autor: Belma Fazlagic / Claudia Ştefan
Redactor: Alexandra Sora