1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Feţele crizei

Pompierismul european, mîndria Spaniei, drama interminabilă a Siriei, iluzia socialistă a Franţei, iritaţiile româno-ungare sunt temele prioritar comentate şi la acest început de săptămînă de presa europeană.

Decisive pentru viitorul Europei sunt următoarele două-trei săptămîni, consideră TAGESSPIEGEL şi argumentează: în Germania guvernul şi opoziţia vor să cadă la înţelegere asupra cursului politicii europene, în Grecia au loc noi alegeri, membrii grupului G-20 se întîlnesc. Iar după aceea, are loc summitul Uniunii Eurropene. Să nu ne facem însă speranţe prea mari. Şi totuşi în cumpănă stă viitorul politic şi economic al complexei democraţii europene. O revenire la modelul îngust al statelor naţionale ar arunca întregul continent înapoi. Din ultimele cinci şase decenii putem trage multe învăţăminte.

Europa s-ar afla la anaghie acum şi fiindcă nu a învăţat prea multe din lecţiile istoriei, crede dimpotrivă DER SPIEGEL. Confirmarea colaterală a impresiei este că şi de astă dată oalele sparte de marile bănci în 2008 le plătesc tot contribuabilii de rînd.  Opinia, publicată în cotidianul ungar MAGYAR NEMZET, este dublată de o întrebare evident retorică, vizînd în subtext şi criza Spaniei: ce au păzit consiliile de conducere ale băncilor?

Tot din estul Europei urmează următoarea întrebare care se face auzită şi în vest: Va urma Spania modelul Greciei? Interogaţia, formulată în ziarul bulgar SEGA, este urmată de o plastică descriere a situaţiei: a cincea cea mai puternică economie a Europei se află internată, alături de Portugalia, Irlanda şi Grecia, în clinica financiară. Aşa numitul grup PIGS este acum complet. Va fi aplicată în cazul Spaniei o altă terapie sau creditorii vor ordona aceleaşi pastile pe care le-a înghiţit şi Grecia? Numai că Spania, din mîndrie naţională, dar şi fiindcă şi-a făcut mult mai bine temele în timp decît Grecia, refuză terapia, punînd condiţii, respingînd controlul FMI.

Mîndra Spanie încearcă cu toate mijloacele să evite inevitabilul, constată FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG şi pledează pentru aceleaşi condiţii în uniunea monetară pentru toţi membrii. Nu este permis să existe ţări de categoria întîi şi ţări de categoria a doua, conchide cotidianul citat.

În realitate, aceste diferenţe există, explică DIE WELT: aşa-numitul proiect mai multă Europă, prin care promotorii cred că vor veni de hac crizei, este periclitat de tensiunea dintre cele două contrarii: pe de-o parte aspiraţia spre mai multă suveranitate naţională iar pe de alta interesul în exercitarea controlului şi în tendinţele de centralizare.

Reminiscenţe ale acestei dihotomii se regăsesc şi în actualele relaţii tensionate dintre Budapesta şi Bucureşti, pe care le focalizează NEUE ZÜRCHER ZEITUNG într-o analiză la obiect. Preşedintele Parlamentului Ungariei, Laszlo Köver intenţionează să efectueze o vizită particulară în Ţinutul Secuiesc înaintea alegerilor regionale din România. Intenţia a provocat iritaţii la Bucureşti, într-atît de acute încît premierul Victor Ponta a ameninţat că vizitatorul ungar Köver ar putea fi declarat persona non grata.

Köver a ripostat, precizînd că România poate expulza cetăţeanul unei ţări membre a Uniunii Europene doar cînd acesta încalcă legile Uniunii, ceea ce el nu a făcut şi nici nu o va face. Şeful Parlamentului ungar a mai adăugat, la nivel politic, că nu întrevede nici un motiv pentru care Transilvania să nu poată obţine o recunoaştere a statului de autonomie. Astfel de reglementări, a mai adăugat Köver, există şi în cazul unor minorităţi din alte state europene, state care nu s-au destrămat din această pricină.

Dar, relevă ziaurl elveţian, controversele generate de preconizata vizită a lui Köver în România nu au fost generate doar de declaraţiile şi intenţiile acestuia, ci şi de preconizata reînhumare la Odorheiul Secuiesc a rămăşiţelor pămînteşti ale scriitorului ungar fascist Joszef Nyirö, decedat în Spania franchistă în 1953.

Satisfacţie în schimb pentru noul preşedinte Hollande şi tabăra socialiştilor francezi, după primul tur de scrutin al alegerilor parlamentare din Franţa. Iluzia unei majorităţi de stînga în Adunarea Naţională de la Paris animă spiritele socialiştilor, constată LUXEMBURGER WORT. Ziarul atrage atenţia asupra riscului unui deficit bugetar excesiv al Franţei, în eventualitatea că Hollande îşi va respecta promisiunile electorale.

Francezii însă ştiu că ceasul adevărului bate abia după al doilea tur de scrutin. Atunci le va fi prezentată oribila notă de plată a reformei impozitelor, avertizează LE FIGARO.

Iar opinia publică internaţională trebuie să-şi ia adio de la o altă iluzie – aceea că Assad ar putea cădea la o înţelegere cu adversarii săi - scrie DIE PRESSE.

Cît despre preşedintele Obama, este cazul să afle că metoda sa de a elimina prin atacurile cu drone teroriştii suspecţi de pe lista morţii nu se înscrie în limitele legalităţii – atrage atenţia EL PAIS. Ziarul spaniol menţionează că aceste atacuri nu numai că sunt ilegale, dar sunt şi contraproductive, seamănă groază şi teamă în rîndul populaţiei civile din Afganistan şi Pakistan  iar fiecare nouă victimă civilă sporeşte ura faţă de Statele Unite şi îngroaşă cu noi recruţi rîndurile activiştilor Al-Qaida.