1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

FBI - peste 250 de probe eronate

Analizele ADN au revoluţionat criminalistica. De când un fir de păr, câteva celule de piele sau o probă de salivă pot duce la prinderea autorului, misterul din jurul tot mai multor crime sau tâlhării a fost descifrat.

Importantă este nu doar identificarea autorilor ci şi încarcerarea adevăraţilor criminali. Ce se întâmplă însă când laboratoarele greşesc? Atunci când probele sunt schimbate sau când erorile se strecoară, ca în orice altă meserie?

Ani la rând, laboratoarele au livrat rezultate false sau, chiar mai rău, au trimis probe care să servească procuraturii şi nu apărării. Cel puţin acestea sunt concluziile la care a ajuns Frederic Whitehurst, chimist şi jurist, care a lucrat pentru FBI. La mijlocul anilor '90, el surprindea opinia publică pretinzând că în laboratorul FBI nu se lucrează obiectiv şi nici nu se respectă standardele profesionale. Ulterior el revenea cu detalii: "O parte din imaginea pe care nu vrem să o acceptăm în această ţară este că mii de oameni ar putea să fi fost condamnaţi pe baza unor probe false."

Fosta ministră a justiţiei, Janet Reno, a însărcinat o comisie de anchetă cu clarificarea situaţiei din laboratoarele FBI. Nu mai puţin de 9 ani au lucrat membrii comisiei, dar rezultatele anchetei nu au fost făcute publice, cu atât mai puţin cazurile analizate şi numele celor vizaţi. Deţinuţii, care poate au fost închişi fără vină, nu au avut şansa unui nou proces, pentru că avocaţii sau rudele lor nu au fost informaţi despre probele greşite cu care a lucrat FBI-ul. S-a dorit astfel mascarea erorilor, care ar fi dus la redeschiderea cazurilor deja clasificate. Numai procuratura a fost ţinută la curent în timpul anchetei.

După îndelungi altercaţii juridice, s-a decis publicarea rezultatelor muncii Comisiei de Anchetă. Jurnaliştii de la Washington Post au avut acces la documente şi chiar au publicat o parte dintre concluzii. Potrivit acestora, există mai multe cazuri în care persoane nevinovate au fost condamnate pe baza unor probe de laborator eronate.

Este şi cazul lui Santea Tribble, acuzat de viol şi condamnat la 25 de ani închisoare. Proba incriminatoare, falsă după cum se ştie acum, - un fir de păr: "Când poliţiştii au sunat la uşa mamei mele şi au spus că este vorba despre acuzaţii grave am crezut că sunt cele două tichete de parcare pe care nu le plătisem. Am ispăşit 25 de ani de pedeapsă în închisoare".

Pentru alţii, concluziile sunt tardive. Herbert Boyle a fost executat în 1997, cu o injecţie letală. Anterior, chiar în cadrul FBI existaseră îndoieli privind corectitudinea rezultatelor analizei efectuate de un angajat al biroului de investigaţii nord-american. Nici avocaţii lui Boyles şi nici rudele acestuia nu fuseseră informaţi despre această eroare.

Potrivit rezultatelor anchetei, în cel puţin 250 de cazuri, probele de laborator nu au fost corect interpretate, susţin juriştii. Neclară rămâne şi situaţia condamnaţilor, care au primit, totuşio nouă şansă în urma recunoaşterii erorilor din laboratoarele FBI.